Sigur, cu excepţia rezidenţilor care aveau nişte salarii de mizerie. Vorbeam şi atunci de zeci de milioane de lei vechi pe lună în cazul multora. Acum însă, lefurile din sectorul medical arată şi mai bine. Chiar foarte bine, în contextul economic actual. Fără îndoială, munca în acest sector are un impact major în societate. Ce poate fi mai important decât sănătatea! În plus, exodul cadrelor medicale a golit spitalele de specialişti, mai ales tineri. Cu alte cuvinte, merită investiţia, aşa cum pe vremuri am susţinut întotdeauna că magistraţii merită un statut special în societate dacă vrem justiţie independentă şi stat de drept. Ce ne facem însă cu acele cazuri, prea multe după părerea mea, în care aflăm, cu stupefacţie, despre morţile unor pacienţi în urma unor neglijenţe, indolenţe, neomeniei până la urmă din unele spitale? Ce ne facem cu corupţia unor manageri care au condus operaţiuni de fraudare masivă în unităţile spitaliceşti şi nu neapărat din vina politicului? După această creştere a salariilor se va schimba ceva? Nu cred, poate doar mercurialul şpăgilor date pentru câştigarea unor "concursuri" în sistemul sanitar. Nu cred pentru că, de exemplu, liderul sindicatului "Sanitas" din Brăila este "parţial" mulţumit. Se vrea creşterea salariilor şi pentru personalul tehnico-administrativ din sectorul sanitar precum şi extinderea facilităţilor referitoare la decontarea medicamentelor pentru tot personalul medical. Nu este în regulă! Să ne uităm puţin la salariile din Educaţie. În fond, înainte de a ajunge cu bisturiul în mână, un medic trece prin procesul de învăţământ. De altfel, din '90 încoace dascălii şi mă refer la cei din preuniversitar, că ei sunt "talpa" şcolii, ca să zic aşa, se tot chinuie să obţină salarii decente. Degeaba. Păi, nu ne trebuie deştepţi în ţara asta ci cât mai mulţi proşti care să voteze "aşa cum trebuie", pare să fie politica de stat. Fără îndoială, sunt destui în Educaţie care nu merită nici salariile actuale, după cum la fel sunt şi în Sănătate, dar, ca principiu, nu poţi să pui egal între salariul unui dascăl şi cel al unei infirmiere. Nu se poate aşa ceva! Mai mult decât atât, nu înţeleg de ce personalul tehnico-administrativ din Sănătate ar fi mai îndreptăţit să primească măriri salariale decât poliţiştii, de exemplu, sau decât funcţionarii şi personalul contractual din administraţiile publice locale. În fine...
Cine a dat tonul că unii salariaţi sunt mai "speciali" decât alţii? Iubiţii noştri aleşi, parlamentarii, dar şi miniştrii de prin guverne. În cazul lor, sincer, după ce am văzut ce nivel de şpăgi se iau în sectorul politic, de ordinul milioanelor de euro, logica potrivit căreia le creşti salariile ca să se termine corupţia, nu ţine. Cât să le faci salariul sau indemnizaţia ca să fie îndestulaţi ca atunci când traficau milioane? N-ai cum! În acest sector, tot DNA-ul rămâne baza.
Închei însă cu nişte întrebări: dar la noi, proştii din sectorul privat, care ducem statul gras în spate, după cum bine zicea preşedintele Băsescu, se gândeşte cineva? Se gândeşte cineva că această creştere artificială şi obligatorie a salariului minim a dus la disponibilizări de angajaţi din firme? Se gândeşte cineva câte societăţi au ajuns în insolvenţă? Se gândeşte cineva câţi tineri cu studii superioare lucrează pe salariul unei infirmiere pentru că vor să muncească şi patronul nu le poate oferi mai mult? Se aude domnilor din PSD, PNL, ALDE, PMP, că doar vin alegerile parlamentare! Aveţi vreun plan, ceva şi pentru proştii din sectorul privat? Sau tot ăia de sparg seminţe la colţul străzii şi le e lene să-şi ridice pachetele de la UE, sunt "bazinul" vostru electoral? Sau tot amăgirea pensionarilor, care nu se gândesc că există viaţă şi după ei, este strategia voastră electorală?