Când se află într-un mediu prietenos, cum ar fi televiziunea lui Voiculescu, de exemplu, „pisicuţul" Ponta capătă curaj şi spune lucruri trăznite. De exemplu, că el nu doreşte un alt guvern la Palatul Victoria. "Eu nu mai vreau să mai fie un Guvern PNL sau un Guvern al lui Klaus Iohannis, că nu a venit cu el de acasă, vreau să fie un Guvern al României". Deci orice alt guvern în afară de al său nu ar fi unul al României. Dar de ce n-ar trebui să existe un guvern al lui Klaus Iohannis? Nu cumva preşedintele are de aplicat un program cu care a câştigat de fapt alegerile? Nu cumva are legitimitatea publică de a lucra cu un guvern care să-i pună în practică programul electoral? Unul pentru România?
Nu, pentru Ponta lucrurile nu stau aşa. „Noi am încercat în toţi aceşti ani - şi o vom face şi în continuare cât timp vom rămâne în Palatul Victoria - să fim Guvernul României, nu Guvernul lui...". Iar aici s-a blocat. Guvernul cui? Al cumnatului arestat de DNA? Al baronilor care dictează politica guvernului? Al afacerilor grupurilor de interese cu statul? Nu cumva, dacă ar fi fost să câştige funcţia de preşedinte al tării, ar fi numit un guvern care să-i ducă mai departe „viziunea"(nu că ar avea una)? Nu urma să fie Tăriceanu premierul pe care să-l numească el?
Că Ponta se visează premier până la alegerile parlamentare din 2016, asta e altceva. Dar de ce ar fi mai îndreptăţit Ponta şi al său cabinet să fie la Putere mai mult decât un guvern agreat de preşedintele în funcţie, care să pună în practică promisiunile făcute de acesta la alegeri? De altfel, sunt convins că preşedintele Iohannis ar fi mult mai critic şi mult mai ferm cu un guvern agreat de el, pentru că ar fi în joc direct prestigiul său. De ce se teme Ponta că n-ar mai putea fi premier? Simplu: pentru că atunci ar pierde totul, inclusiv pârghiile de putere din propriul partid. Pentru că atunci Ponta va dispărea din peisaj mai rău decât a păţit-o Geoană după pierderea alegerilor din 2009. Pentru că atunci va redeveni un avocăţel (şi ăla fără doctorat) bun cel mult să-şi apere cumnatul în instanţă. Deşi cred că nici măcar acesta nu l-ar angaja.
