Se va întoarce împotriva Institutului Cultural Român după ce va fi terminat cu alte instituţii care nu i se supun fără crâcnire.
Nici două luni nu au trecut de când USL a preluat guvernarea şi deja mai multe instituţii publice au căzut, lovite de hotărâri, ordine şi legi neatacate în contencios ori la Curtea Constituţională. Nici chiar Curtea Constituţională nu a scăpat, fiind presată acum de unul dintre oamenii premierului (ministrul Justiţiei) pentru că a îndrăznit să citeze din Constituţie un articol ce nu era pe placul primului ministru. Magistraţii au conchis că preşedintele ţării trebuia să conducă delegaţia României la Consiliul European de la Bruxelles, şi nu şeful Guvernului, care s-a folosit de toate tertipurile ca să ignore decizia Curţii. Astfel, premierul nu doar că l-a pus pe onorabilul rector al Universităţii clujene, acum ministru de Externe, să joace alba-neagra cu documente oficiale primite de la Preşedinţie, dar s-a grăbit să emită o ordonanţă de urgenţă prin care să treacă în subordinea sa Monitorul Oficial, unde urma să fie publicată decizia Curţii, pentru ca ea să intre în vigoare. Evident, decizia nu a mai apărut, dar foarte vizibilă a fost în schimb teama premierului şi a oamenilor săi de a nu fi obligaţi să se recunoască învinşi.
Ajuns până la urmă la Bruxelles, şeful Executivului de la Bucureşti i-a spus cu zâmbetul pe buze unui reporter de la cotidianul spaniol "El Pais" că va demisiona dacă Consiliul Naţional de Atestare a Diplomelor şi Titlurilor Universitare va constata că teza sa de doctorat este un plagiat, aşa cum de altfel se poate vedea cu ochiul liber. Decizia ministrului Pop de a desfiinţa Consiliul şi toate lucrurile care au urmat au făcut, vineri, înconjurul televiziunilor, aşa că nu o să mai insist.
Toate aceste manevre pot (puteau) fi anulate dacă erau ori încă mai pot fi contestate în instanţă. De corpul judecătoresc, noua putere de la Bucureşti încă nu s-a atins, deşi Ion Cristoiu vorbea joi seara la B1TV de presiuni şi ameninţări cu şantajul împotriva a doi dintre cei cinci judecători ai completului de la curtea supremă care l-a azvârlit pe Adrian Năstase în temniţă. Ce a urmat sentinţei, se ştie şi va rămâne în antologie: o demonstraţie social-democrată de cel mai prost gust în dispreţul legii şi în sensul favorizării infractorului de a fenta detenţia.
Pe lista victimelor noii puteri mai pot fi trecute Televiziunea naţională, chiar Ministerul Culturii - unde noul ministru tocmai a oprit un interesant proiect de cercetare privind originile domnitorilor români - şi Parlamentul, a cărui prestanţă în ochii lumii ameninţă să coboare sub zero pe fondul chiulului generalizat, al curselor atletice ale aleşilor încheiate cu sărituri dintr-un partid în altul pentru a mai pupa un mandat sau măcar o funcţie publică ceva, ori direct în puşcărie pentru infracţiuni de drept comun.
Cu toate acestea, deşi prezenţa la ultimele alegeri a fost destul de mare, dezinteresul public faţă de campania noii puteri este vizibil. Atitudinea e justificată de absenţa unui lider care să-şi asume conducerea şi coordonarea unei mişcări de rezistenţă contra derapajelor democratice săvârşite de partidele aflate acum la guvernare. Ar exista cineva, dar momentan este cu mâinile legate. Liderii USL i-au promis însă în mai multe rânduri că îl vor dezlega (a se citi suspenda). E cert că instituţia prezidenţială nu va scăpa din asediul care ocupă 75% din activitatea de guvernare (procent dat chiar de către premier). Cât despre opoziţie, PDL abia îşi şterge din efectiv "dispăruţii" plecaţi la alte partide şi îşi strânge rândurile. De societatea civilă a mai auzit cineva?
