Brăilenii care nu au sediu de firmă în propriile case sau apartamente sunt cei mai fericiţi deoarece calculul impozitului se face automat şi fără bătăi de cap, la fel ca şi până acum. Lucrurile se schimbă radical însă în situaţia în care vorbim despre o proprietate unde figurează ca fiind sediul unui agent economic sau în cazul în care persoana fizică deţine şi clădiri nerezidenţiale, gen clădire de birouri. Aceste categorii de contribuabili au obligaţia, în primul rând, să apeleze la serviciul specializat al unui evaluator care să-i comunice, în urma expertizei pe care o va face, toate informaţiile necesare la completarea declaraţiei fiscale pe care Primăria le solicită în vederea calculării impozitului. De precizat că termenul de depunere a acestei declaraţii este 31 martie, iar serviciile unui evaluator costă câteva sute de lei. Se merită însă această cheltuială pentru că, în lipsa unei evaluări la calculul impozitului se utilizează cota maximă, adică de 2%, context în care suma rezultată cu titlu de impozit datorat poate atinge câteva mii de lei. Dacă la Finanţele Primăriei este adus raportul evaluatorului, cota folosită la calculul impozitului pe clădire este mult mai mică, de 0,5%.
Declaraţia fiscală poate fi descărcată de pe pagina web a municipalităţii însă completarea ei fără ajutorul unei persoane avizate este aproape imposibilă. De ce spunem asta? Pentru că în cele două pagini ale formularului sunt solicitate o grămadă de informaţii tehnice cu privire la clădirile ce urmează a fi impozitate, iar completarea datelor devine extrem de complicată. În esenţă, se încearcă delimitarea situaţiilor particulare în 3 mari categorii: clădiri utilizate în scop mixt (rezidenţial şi nerezidenţial) în cazul cărora suprafeţele pot fi delimitate, clădiri cu utilizare mixtă dar unde suprafeţele nu pot fi delimitate şi, în fine, clădiri nerezidenţiale.
În mod normal, formularul va include datele de identificare ale contribuabilului, ale locuinţei, tipul de locuinţă despre care este vorba, respectiv rezidenţială, nerezidenţială sau mixtă (sediu de firmă în locuinţă).
"Teoretic, în spatele acestei declaraţii trebuie să existe un raport de evaluare, însă se merge şi pe declaraţii pe propria răspundere. Cred că, de fapt, nici nu avem atâţia evaluatori pentru a face toţi deodată lucrarea, aşa că se merge pe varianta declaraţiei pe propria răspundere şi, într-un anumit timp, să se facă şi evaluarea, astfel încât să se poată proceda la reglarea între ce s-a declarat pe propria răspundere şi ce există în realitate, constatat de un evaluator", a declarat primarul municipiului, Aurel Simionescu, în cadrul conferinţei săptămânale de presă.
De subliniat că, din acest an, este inclus la calculul impozitului şi terenul de sub clădire: "În ceea ce priveşte terenul de sub casă, acesta se impozitează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care se găseşte imobilul, conform art. 465, alin. 2, din Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal. Impozitul este cel aferent terenului cu construcţie", a comunicat Ministerul Finanţelor Publice.
Funcţionarii Direcţiei Finanţelor Publice ale municipiului au anunţat că vor fi la dispoziţia contribuabililor pentru a-i ajuta cu informaţii privind obligaţiile fiscale dar şi în completarea corectă a declaraţiei.
Reamintim că modificările aduse Codului fiscal, aplicabile din 2016, îşi propun o echilibrare a situaţiei în care afacerile derulate pe persoane fizice beneficiau de un regim de impozitare net avantajos faţă de cazurile în care proprietăţile sunt deţinute de persoane juridice, adică de firme. Astfel, impozitul datorat bugetelor locale de către persoanele fizice pentru proprietăţi deţinute în clădiri rezidenţiale dar unde se desfăşoară un business era chiar şi de 10 - 15 ori mai mic decât o proprietate similară deţinută însă de o persoană juridică.
