Deşi, la prima vedere, aceste nume nu sunt cunoscute opiniei publice locale, personajele respective au în spate politicieni şi funcţionari publici cu mare influenţă în urbe, care le-au susţinut demersurile de distrugere a pădurii, motiv pentru care îşi şi permit să calce în picioare cu nonşalanţă orice urmă de respect faţă de mediul înconjurător şi, în ultimă instanţă, chiar faţă de sănătatea cetăţenilor acestui oraş. Din câte ştiu, aceşti indivizi nu s-au remarcat cu nimic deosebit, nu au contribuit în niciun fel la bunăstarea oamenilor din municipiu sau din judeţ, dar vor să distrugă tot ce a mai rămas în picioare din pădurea de la marginea Brăilei, sub pretextul că vor să construiască acolo un complex sportiv, care să le umple buzunarele şi să le îngroaşe conturile pe termen nelimitat. Şi, toate acestea, prin tăierea unor copaci care au ţinut adăpost brăilenilor şi de arşiţa lui Cuptor, dar şi de Crivăţul năprasnic. Pentru aceşti aşa-zişi brăileni, protecţia mediului se rezumă doar la propriul buzunar şi la propriile afaceri. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, de ani buni, acest grup de protejaţi ai politicienilor locali continuă demersurile pentru obţinerea avizului de mediu şi acţionează în instanţă Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, acuzând-o că refuză să îi ofere aprobările necesare? Paradoxal, Curtea de Apel Galaţi a dat, recent, dreptate acestui grup de distrugători ai mediului şi, prin hotărârea respectivă, obligă APM Brăila să reanalizeze raportul de mediu pentru proiectul de construire a ansamblului social-sportiv "Dunrea" şi să ia o decizie privind emiterea avizului. Ce înseamnă acest lucru? Asta înseamnă că, în timp ce în oraş există zeci de zone abandonate, nenumărate spaţii transformate în gropi de gunoi, unde s-ar putea construi oricând un complex social-sportiv, sau orice îşi doresc investitorii respectivi, o mână de distrugători ai mediului ţin cu dinţii să defrişeze cele 13 hectare de pădure de la marginea oraşului.
Cum au ajuns aceste persoane să fie proprietare ale pădurii de stejari? Cum va acţiona Protecţia Mediului în faţa acestui fapt împlinit?
Pe data de 9 iunie va avea loc o dezbatere publică, în sediul Primăriei Chiscani, unde toţi brăilenii interesaţi de mediul înconjurător sunt chemaţi să îşi exprime opiniile pro sau contra tăierii copacilor. Ce-ar fi să facem front comun pentru fiecare stejar şi să stopăm planul diabolic de defrişare a celor 13 hectare de pădure?