Mergi la conţinutul principal
Codul Fiscal și contribuabilii (II)

Cine muncește, plătește mai mult

• despre modificările Codului Fiscal pe înțelesul tuturor, cu Mihaela Ciorășteanu, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila • în exclusivitate, sursa citată explică efectele noilor modificări asupra contribuabililor persoane fizice dar și juridice, a antreprenorilor, a sectorului HORECA, de construcții, toate acestea cu impact direct asupra buzunarelor noastre, ale tuturor

 

Începutul anului 2023 se remarcă printr-o nevoie acută de bani din partea statului. Fie că vorbim despre interminabilele bâlbe cu privire la tarifele pentru energie electrică, stoparea banalului sprijin de 50 de bani la alimentarea cu combustibili, dar mai ales ultimele modificări - unele de-a dreptul controversate - ale Codului Fiscal, este limpede că statul are nevoie de bani. Bun! Cetățenii responsabili se adaptează, își drămuie cu atenție veniturile, unii cu zgârcenie, alții cu gândul că banii trebuie să circule dacă vrem să nu ne blocăm cu toții într-o viață sărăcăcioasă și mohorâtă. Cert este că pe la televiziuni sau pe internet circulă tot felul de vești care mai de care mai abracadabrante cu privire la noile modificări. În acest context, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a solicitat oficial o serie de lămuriri direct de la sursă: Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila, prin vocea autorizată a Mihaelei Ciorășteanu, șeful acestei instituții. 

 

- CAS, CASS mai mari în anul 2024? Din ce venituri avem obligația să plătim? În plus, cum se va face concret impunerea?

- Începând cu veniturile anului 2023, se reduce plafonul privind veniturile din activități independente, pentru PFA- uri, întreprinderi individuale, familiale la aplicarea normelor de venit, acesta scăzând de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Impunerea la normă de venit presupune plata unei sume fixe, indiferent de cuantumul veniturilor obținute într-un an. De această prevedere beneficiau până acum Persoanele Fizice Autorizate (PFA), întreprinderile Individuale (îI) etc, care într-un an fiscal încasau venituri de până la 100.000 de euro. Începând cu anul 2023, cei 100.000 euro (plafon venituri din activități independente impuse pe bază de norme de venit) au devenit doar 25.000 euro. Cu alte cuvinte, începând cu acest an, cine încasează într-un an fiscal venituri de până la 25.000 de euro, plătește o sumă fixă, denumită normă de venit (normele de venit sunt publicate pe site-ul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați, accesând link-ul https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Normeven…, fiind aprobate anual).

Cei care depășesc acest plafon sunt obligați să plătească impozit "în sistem real", adică, înregistrează într-un an fiscal toate veniturile și toate cheltuielile și datorează impozit în cotă de 10% la venitul net calculat ca diferență între venituri și cheltuieli. Există situații în care poți opta să plătești impozit în sistem real (nu la normă de venit) și dacă obții venituri de până la 25.000 de euro. Această posibilitate este prevăzută de Codul fiscal ca opțiune, deci contribuabilul își alege "prin opțiune" dacă plătește suma fixă - norma de venit sau 10% la diferența între venituri și cheltuieli).

Pentru anul 2023, contribuția de asigurări sociale de sănătate la persoane fizice se stabilește în funcție de 3 plafoane:

- dacă venitul stabilit conform prevederilor Codului fiscal va fi sub 6 salarii minime, nu există obligația la plată a CASS;

- dacă venitul este cuprins între 6 și 12 salarii minime se va datora obligatoriu CASS la echivalentul a 6 salarii minime; în anul 2023 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 3000 lei (H.G. nr. 1447/2022). Prin urmare CASS datorat este de 10 % din 6 X 3000 lei, respectiv, 1800 lei.

- dacă venitul este cuprins între 12 -24 de salarii minime se va datora obligatoriu CASS la echivalentul a 12 salarii minime; adică 10 % din 12 x 3000 lei, respectiv, 3600 lei.

- iar dacă veniturile depășesc 24 salarii minime, se va datora obligatoriu CASS la echivalentul a 24 salarii minime. Pentru veniturile ce depășesc 24 de salarii minime brute pe țară, CAS datorat este 25% din 24 x 3000 lei/lună, mai precis 18.000 lei.

Contribuția de asigurări sociale la persoane fizice se stabilește în funcție de încadrarea în 2 plafoane:

Similar, se datorează contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile obținute între 12 și 24 salarii minime brute pe țară și pentru veniturile ce depășesc 24 salarii minime brute pe țară.

Prima diferență: nu se datorează CAS pentru veniturile de până la 12 salarii minime brute pe țară obținute într-un an.

Pentru veniturile cuprinse între 12 si 24 salarii minime brute pe țară se plătește CAS la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară. Pentru anul 2023, CAS datorat este 25 % din 12 x 3000 lei/lună, mai precis 9000 lei.

Pentru veniturile ce depășesc 24 de salarii minime brute pe țară, CAS datorat este 25% din 24 x 3000 lei/lună, mai precis 18.000 lei.

Se impun următoarele precizări suplimentare:

- nu se plătește CAS pentru veniturile mai mici decât nivelul a  12 salarii minime brute pe țară/an;

- nu se datorează CAS, indiferent de mărimea veniturilor, de către persoanele care au calitatea de pensionari și de către persoanele care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii;

- în cazul CASS-ului există categorii de persoane care nu au obligația plății acestei contribuții, conform prevederilor Codului fiscal (de exemplu, persoanele cu handicap pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006);

- acestea sunt sumele prevăzute ca obligatoriu de plătit. Dacă un contribuabil dorește să plătească CAS peste aceste obligații (sume care vor face obiectul calculului contributivității la stabilirea cuantumului pensiei viitoare) se vor adresa Casei Județene de Pensii.

Atenție! Prin persoane fizice nu se înțeleg persoanele fizice care obțin venituri doar din salarii și asimilate acestora. Ne referim la cei care au obligația depunerii Declarației Unice.

 

-  Crește impozitul pe imobile? În funcție de ce criteriu/criterii?

- Impozitul pe imobile pe înțelesul tuturor, respectiv, pe case, terenuri, autoturisme, mijloace de transport de orice fel, ambarcațiuni este reglementat de Cap. XI "Impozite și taxe locale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Când este obligatorie înregistrarea contractelor de închiriere

- Ce reglementări noi au apărut cu privire la închirierea spațiilor de locuit și nu numai?

- Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, a fost instituită obligația de a înregistra contractul încheiat între părți, precum și modificările survenite ulterior, la organul fiscal competent, prin depunerea formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune".

Pentru contractele de închiriere încheiate după data de 1 ianuarie 2023, proprietarii - persoane fizice vor avea obligația înregistrării la ANAF în termen de 30 de zile de la data încheierii. Pentru contractele aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, proprietarii - persoane fizice vor avea obligația înregistrării (dacă nu sunt deja înregistrate) până la sfârșitul lunii martie 2023 (termen de 90 de zile). Proprietarii - persoane juridice pot opta pentru înregistrarea contractelor de închiriere (numai prin intermediul SPV- spațiul public virtual). Pentru bunurile deținute în comun, fiecare coproprietar - persoană fizică are obligația înregistrării contractului de închiriere. Cererea de înregistrare, însoțită de copia contractului de închiriere, se depune de persoanele fizice direct la registratura organului fiscal, prin poștă sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță (SPV, Formularul de contact, e-mail).

 

- Sunt și alte modificări importante care vor influența impozitarea persoanelor fizice și juridice în acest an?

- Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră. Prin derogare de la prevederile Codului muncii, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară se stabilește la suma de 4.000 lei lunar.

Pe parcursul anului 2023, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: nivelul salariului de bază brut lunar este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară; venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv.

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

 

- După ce criterii se fac controalele? S-a schimbat ceva? Contribuabilul are la dispoziție o perioadă în care își poate remedia erorile sau cum este prins, este amendat?

- În conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală art. 121, selectarea contribuabililor în vederea inspecției fiscale se face în baza analizei de risc.

Cu titlu de noutate a fost introdus în Codul de procedură fiscală art. 1211, care introduce obligația organului fiscal de a notifica agentul economic cu privire la riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării de către contribuabil a situației fiscale, a depunerii sau corectării declarațiilor fiscale în termen de 30 de zile de la data comunicării. Corectarea declarațiilor fiscale urmare notificării, nu exclude posibilitatea aplicării sancțiunilor contravenționale prevăzute de legislația în vigoare.

Cu alte cuvinte, depunerea declarațiilor în urma notificării de către organul de inspecție nu presupune exonerarea fiscului de aplicarea amenzii pentru nedepunerea declarațiilor fiscale la termenele legale. În plus, facem mențiunea, că există și alte tipuri de inspecție fiscală, care nu presupun notificarea contribuabililor, cum ar fi: controlul anticipat pentru soluționarea Deconturilor Negative cu Opțiune de Rambursare, controalele la contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 85 a insolvenței, precum și în cazul verificărilor documentare.

 

- La AJFP Brăila au crescut salariile?

- Pentru obținerea răspunsului la această întrebare vă rugăm să vă adresați

Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați (DGRFP), având în vedere că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila (AJFP) este un dezmembrământ fără personalitate juridică și nu dispune de date statistice, în condițiile inexistenței unei structuri de resurse umane care să ființeze la nivelul AJFP Brăila.

 

Lămuriri pentru HORECA

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru firmele din domeniul ospitalității (HoReCa) dispare impozitul specific. Mai exact, aceste companii trebuie să opteze pentru impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe profit. Contribuabilii din domeniul HORECA pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere, fiind exceptate de la încadrarea în plafonul de 1 milion de euro la 31 decembrie 2022. În schimb, dacă societățile obțin în cursul anului 2023 venituri și din alte activități, în afara celor corespunzătoare HORECA, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit dacă depășesc în cursul anului 2023 plafonul de 500.000 euro.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro