Este vorba despre Gruia Stoica, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, proprietarul grupului Grampet, care include, printre altele, şi compania Grup Feroviar Român - GFR. Este de etnie romă, originar din comuna gălăţeană Toflea şi şi-a construit imperiul pornind de la vânzarea-cumpărarea de fier vechi.
Acum, multimilionarul în euro este acuzat de încercarea trucării unei licitaţii, pentru care era în competiţie cu CFR Marfă, plătind o şpagă de 3 milioane de euro. Şi totuşi, remarcabil la Gruia Stoica este faptul că, spre deosebire de ceilalţi „confraţi" în ale corupţiei, intraţi în vizorul DNA - politicieni, miniştri, parlamentari, funcţionari, magistraţi, poliţişti ori afacerişti de prim rang - el este singurul care nu se consideră o victimă a unor maşinaţiuni politice ori a concurenţei şi singurul care-şi conştientizează faptele. Poate că a spus-o şi ca să-i mai înduplece pe judecătorii care trebuie să dea sentinţa definitivă, dar măcar şi-a asumat soarta, recunoscând că o curăţenie de acest gen în societatea românească, precum cea pe care o face DNA, reprezintă un lucru absolut corect şi necesar.
Într-adevăr, România avea nevoie de un DNA ca acum, de o Laura Codruţa Kovesi, de o Curte Supremă cu o şefă precum Livia Stanciu, de o justiţie care să înceapă şi să desfăşoare în forţă războiul cu corupţia - acest nenorocit flagel care, de fapt, ne-a ţinut pe loc în ultimii 26 de ani. Poate că nu va repurta niciodată o victorie totală (nici nu cred că este posibilă în vreo ţară din lumea asta!), poate că mai sunt lucruri de îndreptat în activitatea instituţiilor anticorupţie, poate că este în continuare nevoie de legi mai clare şi pedepse mai dure, dar un astfel de moment zero chiar era necesar, pentru a da speranţa cetăţenilor corecţi ai acestei ţări că mai există şanse de vindecare a societăţii româneşti. Poate aşa vom începe să avem o Românie cu tot mai mulţi politicieni şi aleşi care fac politică doar în slujba cetăţeanului, cu afacerişti care fac doar afaceri corecte, cu poliţişti care nu muşamalizează dosarele în care sunt implicaţi şefii lor, cu magistraţi care judecă doar în funcţie de probe, nu şi de mita primită, cu funcţionari care îşi fac cu profesionalism treaba şi cu tot mai mulţi oameni care nu vor mai accepta să dea mită, ba chiar să-i denunţe pe şpăgari. Este spre binele copiilor şi nepoţilor noştri ca România să fie aşa. Dacă a putut înţelege asta un condamnat pentru corupţie, cred că o poate face fiecare dintre noi.
