Este greu să aduni milioanele de euro constând în investiţii în aparatură, şantiere, mobilier ş.a.m.d în Spitalul Judeţean care, atenţie!, nu înseamnă doar unitatea de pe Buzăului cu Unitatea de primire urgenţe inclusă, ci şi fostul Spital 3, Maternitatea şi Spitalul TBC. Şi asta deoarece, de-a lungul celor două mandate şi jumătate ale lui Gheorghe Bunea Stancu în calitate de şef al CJ şi principal finanţator, s-au derulat atâtea proiecte investiţionale, s-au făcut atâtea declaraţii publice sau am aflat pe la colţuri de atâtea aparate achiziţionate, încât este greu să nu uiţi vreun element important într-o banală adunare de cifre. Cert este că vorbim de milioane de euro din bani publici.
Mărturisesc că n-am mai călcat în Maternitate de 20 de ani, la fel şi în Spitalul TBC, dar Spitalul Judeţean cu anexa din Hipodrom îmi este foarte cunoscut. O struţo-cămilă asta este senzaţia pe care o ai plimbându-te prin secţiile şi saloanele celor două clădiri. Într-un cuvânt, alternează luxul cu dezastrul, mizeria cu civilizaţia, un amestec de aparatură ultramodernă cu faianţa căzută de pe pereţi ... cam asta îmi inspiră. Nu ştiu dacă mă fac suficient de bine înţeleasă! Dar, zău, că nici măcar acest lucru nu ar fi contat dacă accesul pacienţilor la vestitele tomografe şi RMN-uri atât de utile în diagnosticare şi de care a auzit toată lumea, ar fi fost, de-a lungul anilor, una normală. Repet, una normală nu una facilă. Ce-ar fi însemnat, din punctul meu de vedere, "normală"? Păi, contracost, să ai acces, când vrei, fără niciun fel de bilet, în vreme ce la capitolul gratuităţi să intre urgenţele şi "trimiterile" de la medicii specialişti. În loc de asta ce-am avut în aceşti ani? Lungi liste de aşteptare, de luni de zile, de parcă dacă ai cancer, de exemplu, îţi poţi permite să stai la coadă. Dar şi aceste aberaţii, organizatorice până la urmă, sunt rezolvabile. Ce te faci însă cu defecţiunile majore cu care se confruntă în prezent tomografele? După nici 2 ani de funcţionare! Nici măcar în garanţie nu mai sunt?! Ce te faci cu contractele de miliarde lei vechi, Dumnezeule!, pentru asigurarea mentenanţei RMN-urilor? Ce te faci cu şantierele deschise în Judeţean, care trebuia finalizate demult, potrivit licitaţiilor câştigate de acele firme? Într-un cuvânt, ce te faci cu contractele încheiate pe vremea "epocii" Stancu? Nu ştiu cine va putea descâlci iţele acestui joc periculos cu sume uriaşe din bani publici, care trebuia să fie o binecuvântare pentru bolnavii acestui judeţ şi nu numai.
Ce ştiu este că după ultimele evenimente, din moştenirea lui Stancu pentru Brăila au mai rămas doar festivalurile. Ce ironie! Gheorghe Bunea Stancu, un ins care schingiuia limba română atunci când vorbea, să-şi fi pus amprenta doar pe viaţa culturală a Brăilei!
