Mergi la conţinutul principal

Casă şi teren din cerşit

* în faţa reporterilor, cerşetorii de profesie susţin că nu câştigă mai mult de 300-400 de euro lunar, la care se adaugă cazarea gratuită în Franţa * ei nu recunosc nici că plecarea în străinătate se face în mod organizat de capii reţelelor de cerşetorie * drept urmare, după câteva ore de audieri, poliţiştii şi procurorii i-au lăsat liberi, iar ei şi-au continuat drumul spre Franţa

Brăilenii duşi la cerşit în Franţa s-au întors la "muncă" chiar din seara în care microbuzul în care se aflau a fost oprit de procurorii de la Crimă Organizată. Întrucât nu au putut fi acuzaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni, cei căutaţi fiind capii reţelei, după ce au ieşit din anchetă, oamenii şi-au văzut de drum. Anchetatorii spun că în maşină se aflau 20 de persoane cu dizabilităţi, ce fuseseră racolate pentru a fi exploatate prin cerşetorie în Franţa. Călătorii nu aveau bani la ei şi erau însoţiţi de un membru al reţelei, care acţiona în Brăila de mai multe luni.

{flv}22cers{/flv}

Reporterii noştri au reuşit să stea de vorbă cu doi dintre bărbaţii ce se aflau în maşina urmărită de anchetatori, care susţin că au fost opriţi degeaba. Ei povestesc că au mai fost plecaţi în Franţa, însă atunci (n.r. - 17 aprilie) a fost prima dată când au fost opriţi de cineva care să-i întrebe unde se duc şi ce fac. După audieri, care au ţinut până după miezul nopţii, pasagerii şi-au continuat drumul, pentru că microbuzele i-au aşteptat până au terminat de dat declaraţii. "Mai cerşim şi noi, că avem familie, nu furăm. Asta era a treia plecare. Facem 300 - 400 de euro la lună, dar suntem mulţumiţi. Stăteam la cazare gratuită, că statul francez ajută oamenii de pe străzi. În Franţa erau mai mulţi, dar noi aveam treabă doar noi doi. Făceam bani pentru noi acasă. Când ne-a oprit ne-a întrebat cine duce oameni la cerşit, dar eu nu eram dus de nimeni", spune Viorel V., unul dintre pasagerii microbuzului. Cumătrul său, care îl însoţea în acea zi, nu recunoaşte însă că în Franţa a cerşit, precizând că el a muncit în construcţii. Totuşi, cei doi sunt de acord în privinţa faptului că lucrau pentru ei, nu pentru altcineva. "Eu eram cu cumnatul şi cumătrul meu, nu aveam nicio treabă cu ceilalţi. Noi am cumpărat biletele. S-au rezolvat problemele în faţa procurorului şi s-a dovedit că nu sunt vinovat. Ştiu despre ce e vorba, că se face trafic de persoane, dar asta e problema lor, nu mă interesează. Am înţeles că e băgată familia Pleşcan, dar nu ştiu cine sunt aştia", susţine Vasile C., cel căruia anchetatorii i-au găsit în portofel doar 2 lei. "Păi şi cum te duci la muncă? Te duci cu bani de aici? Noi de ce plecăm?", explică bărbatul faptul că mergea într-o ţară străină fără bani.

Declaraţiile sale sunt contrazise de o altă rudă de-a sa, care în lipsa acestuia ne-a spus că a făcut aproximativ 65 milioane de ei vechi într-o lună, din cerşit. Din banii aştia a luat un teren şi acum vrea să plece iar în Franţa, să facă bani pentru a ridica şi o casă.

Microbuzul cu cerşetori pentru Franţa a fost oprit la ieşirea din municipiu

Activitatea de bază a grupării conduse de familia Pleşcan a fost descoperită de poliţiştii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Brăila, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Brăila. Aceştia au interceptat, luna trecută, la ieşirea din municipiul Brăila, un autovehicul marca "Mercedes", cu număr de Prahova, în care se aflau cerşetori de export. Şoferul le-a spus poliţiştilor că nu ştia pe cine transportă şi nici destinaţia finală a călătorilor, explicând că treaba lui se termina la Ploieşti, acolo unde aceştia se urcau în autocar. Cele 20 de persoane ce urma să ajungă în Franţa, cu handicap fizic şi psihic, erau însoţite de brăileanul Cătălin Pleşcan, în vârstă de 31 de ani. În urma investigaţiilor ofiţerii au stabilit că acesta, începând cu anul 2009, împreună cu părinţii săi, Constantin (54 de ani) şi Liontina (50 de ani), au racolat mai multe persoane pe care le-au dus apoi în Franţa, cu acelaşi scop.

În ziua "transportului", poliţiştii au efectuat şi percheziţii domiciliare la locuinţele celor trei, unde au mai identificat trei persoane care urmau să ajungă tot în Franţa. Ulterior, procurorii i-au reţinut pe Cătălin Pleşcan şi pe mama sa pentru 24 de ore, fiind acuzaţi de constituire în grup infracţional organizat şi trafic de persoane în formă continuată. A doua zi, cei doi au fost prezentaţi Tribunalului Brăila, care a dispus arestarea preventivă pentru primele 29 de zile. Continuând cercetările pentru identificarea şi prinderea întregului grup, săptămâna trecută a fost arestat preventiv şi Romeo Ilie Pleşcan (28 de ani), iar împotriva unei tinere în vârstă de 19 ani s-a dispus obligativitatea de a nu părăsi localitatea de domiciliu timp de 30 de zile. Anchetatorii spun că femeia este soţia unui alt membru al reţelei, ce este acum în Franţa împreună cu Constantin Pleşcan şi alţi doi brăileni ce sunt acuzaţi de aceleaşi infracţiuni, pentru care au fost declanşate procedurile legale de obţinere a mandatelor europene de arestare în lipsă.

Poliţiştii încearcă să prevină victimizarea persoanelor cu dizabilităţi

După descoperirea făcută de procurorii de la Crimă Organizată, poliţiştii brăileni au început activităţile de prevenire cu persoanele cu dizabilităţi psihice, care au grad de vulnerabilitate crescut în faţa persoanelor rău-voitoare sau chiar în faţa infractorilor. Particularităţile specifice pot face ca aceşti tineri să devină victime, dar în egală măsură pot să fie implicaţi, cu rea intenţie, în săvârşirea unor infracţiuni.
O astfel de întâlnire a avut loc zilele trecute, în sala de festivităţi a Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, la care au participat poliţiştii de proximitate. Scopul acesteia a fost consolidarea şi îmbunătăţirea abilităţilor parentale, pentru a face faţă unor situaţii dificile cu care se confruntă în creşterea şi educarea copiilor, fiind totodată identificaţi factorii de risc în vederea prevenirii comportamentelor antisociale. "Uşor de influenţat şi de atras de către alte persoane, tinerii cu dizabilităţi psihice trebuie să ştie că persoanele de referinţă din viaţa lor sunt părinţii şi cadrele didactice, iar anturajul, de cele mai multe ori, are influenţe negative. O bună legătură cu şcoala, supravegherea atentă din partea părinţilor şi comunicarea permanentă în cadrul familiei pot reprezenta factori de protecţie atât în prevenirea conduitelor infracţionale cât şi pentru educarea antivictimală a tinerilor cu dizabilităţi psihice", a explicat inspector Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Poliţiei brăilene.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro