În Brăila s-au născut: Panait Istrati, Mihail Sebastian, Ana Aslan, Mina Minovici, Fănuş Neagu, Maria Filotti şi Hariclea Darclee, Jean Moscopol, Petre Ştefănescu Goangă, Johny Răducanu, Perpessicius, Nicăpetre, Ilarie Voronca, Mihu Dragomir, Gheorghe Naum, Vasilica Tastaman şi multe, multe alte personalităţi care ne-au înălţat sufletul şi ne-au încălzit inima, ne-au făcut să fim mândri că suntem brăileni. Tot aici s-au născut şi manelele, într-o cârciumă de la malul Dunării. Aici se întrepătrund tradiţii şi obiceiuri ale celor 12 comunităţi care trăiesc laolaltă de secole, înfruntând arşiţa Bărăganului şi Crivăţul iernii.
În Brăila, sângele dansează în jurul inimii, iar fetele au mijjloc de violină. Aici, poemele se scriu la malul fluviului, sub catedralele de sălcii şi se transformă în pescăruşi...
La ceas aniversar, toată istoria şi cultura acestui oraş au rămas însă înrămate într-un singur eveniment, organizat de Muzeul Brăilei: lansarea publicaţiei anuale "Brăila 648" şi medalia "Nicolae Iorga - 75 de ani de posteritate". Aceasta a fost singura manifestare dedicată "Zilei Municipiului Brăila", prilejuită de împlinirea a 648 de ani de atestare documentară. În rest, nimic.
Mulţi dintre brăileni nici nu au ştiut despre ce este vorba; ei ştiu că Zilele Municipiului înseamnă serbările organizate pe faleza Dunării sau pe esplanadă de Ziua Marinei, sau începerea sărbătorilor de iarnă, de Sfântul Nicolae. Dar, cum în anul care abia s-a încheiat Sfântul Nicolae nu a adus nici luminiţe în oraş şi nici alte ornamente care să ne însenineze sărbătorile, brăilenii se mulţumesc să îşi facă urări cu diverse ocazii pe reţelele de socializare.
Aşa s-a întâmplat şi în ziua de 20 ianuarie, care a trecut, ca orice altă zi, neluată în seamă de autorităţile locale sau de către cei care ar trebui să ţină vie flacăra unor astfel de evenimente .
Toată sărbătoarea acestui oraş s-a mutat pe Facebook, unde brăilenii au postat diverse filmuleţe, imagini mai vechi sau mai noi sau crâmpeie din istoria zbuciumată a acestor locuri şi şi-au urat unii altora LA MULŢI ANI.
Într-un an în care alegerile bat la uşă, aleşii locali şi-au ferecat porţile inimii şi nu au dat niciun semn de viaţă la împlinirea a 648 de ani de la atestarea documentară a oraşului pe care până de curând se băteau cu pumnii în piept că îl vor a fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.
Atunci, ca şi acum, ne-am revărsat nemulţumirile pe reţelele de socializare şi am sperat că vom învăţa să ne respectăm şi să apreciem valorile. Am sperat, dar nepăsarea celor care ne conduc ne-a încărunţit aşteptările şi ne lasă de fiecare dată acelaşi gust amar. Poate că este vorba doar despre un patriotism local sau de un ataşament faţă de locul de baştină. Poate că unii dintre noi încă mai păstrăm acea smerenie de a ne purta paşii pe străzile înmiresmate de vremurile care au făcut din Brăila un oraş cosmopolit.
Sătui de promisiuni, încercăm să ieşim de sub anestezia nepăsării, să ne amintim de rădăcinile care ne justifică existenţa şi, la ceas aniversar, ne reunim pe o pagină de socializare şi ne urăm: LA MULŢI ANI, BRĂILA, LA MULŢI ANI, BRĂILENI!
