Prin urmare, problema lipsei de reprezentativitate rămâne: dacă un candidat obţine, să zicem, 30% din numărul total de voturi, adică în jur de 15% din numărul total al alegătorilor, la o prezenţă uzuală de circa 50%, acesta va deveni automat primar. La CJ-uri va fi o şmenuială totală între consilierii locali, un troc ordinar pe criteriul „poziţia de preşedinte contra a două poziţii de vice". Nu, în acest fel, baroniada nu va avea sfârşit.
Cel mai cinstit era ca ambele poziţii - de primar şi şef de CJ - să fie câştigate în urma a două tururi de scrutin, pe baza majorităţii voturilor. Cum ar fi fost dacă şi preşedintele ţării se alegea dintr-un singur tur de scrutin? Ca să nu mai spun că un primar are, faţă de comunitatea locală, infinit mai multe atribuţii şi responsabilităţi decât preşedintele ţării.
Curios este însă numărul de voturi „pentru" din Camera Deputaţilor - forul decizional: 278, faţă de doar 22 de voturi „contra" şi 14 abţineri. Cu alte cuvinte, şi opoziţia a votat în masă noua lege. Şi asta deşi, înainte de vot, PNL susţinea declarativ varianta cu două tururi „deoarece trebuie legiferat în interesul comunităţilor locale şi pentru democraţie". Ca să vezi!
De fapt, PNL a recunoscut că toţi primarii liberali (ca şi cei ai PSD, desigur) au cerut să se menţină alegerea edililor locali dintr-un singur tur. E clar, tuturor li se pare mai uşor aşa. Şi contează interesul lor, nu al comunităţilor pentru care lucrează. Nu contează ce vor oamenii - apropo, câtă dezbatere publică a existat pe marginea acestui proiect de lege? - ci doar ceea ce le convine deja aleşilor, care visează la încă un mandat. Eventual pe viaţă.
Rămâne de văzut care va fi poziţia preşedintelui Klaus Iohannis faţă de acest sistem de alegeri în momentul promulgării - deşi pare că susţine această variantă - în condiţiile în care el ar trebui să ştie cel mai bine ce înseamnă votul într-un singur tur (când candidatul la preşedinţie Iohannis abia obţinuse, în primul tur, 30% din voturi).
Concluzia este însă clară şi cât se poate de tristă: deşi mimează că vrea să-şi schimbe mentalitatea, actuala clasă politică chiar nu vrea să se debaraseze de năravul de a pune interesul propriu general mai presus de cel al oamenilor pe care - cică - îi reprezintă.
