800 de milioane lei reprezintă, în practică, o himeră. Abia dacă se regăsesc jumătate din aceşti bani în oraş ori în judeţ. Palpabile sunt doar investiţiile în infrastructura rutieră, patrimonială, în aceea sanitară şi şcolară. Restul sunt bani investiţi în funcţionari şi în acea mult europenizată promovare care, ca un făcut, la noi se încăpăţânează să nu funcţioneze la capacitate maximă.
Adevărul care doare este că 2016 aduce pe umerii contribuabilului brăilean cea mai mare povară financiară din ultimii 10 ani. A venit scadenţa fondurilor structurale accesate de judeţ, iar proiectele nefinalizate în timpul impus de finanţatori cad în spinarea bugetului local.
În fapt: proiecte mai vechi sau mai noi din exerciţiul financiar UE 2007- 2013, uşurele în aparenţă, cu sau fără urme vizibile la nivel de comunitate sau proiecte cu greutate, toate, la nivel de judeţ şi municipiu, au însemnat pe hârtie, circa 800 de milioane de lei de la "mama Europa".
Vorbim aici despre circa 112 milioane lei la nivel de municipiu, din care 18 milioane lei reprezintă încărcătură bugetară pentru 2016 a bugetului oraşului, fiindcă, din varii motive, proiectele n-au fost duse la bun sfârşit până la 31 decembrie 2015.
Un alt pericol pândeşte vistieria Brăilei şi-n iunie 2016, când expiră perioada de graţie pentru închiderea tuturor investiţiilor contractate din fonduri nerambursabile.
Dacă nu se finalizează nici din banii locali, aşa cum a impus UE, proiectele ar putea fi decontate tot din bugetul local, adică Europa ne-ar putea cere euroii înapoi.
Indicatori greu de verificat în Sănătatea brăileană
La nivel de Consiliu Judeţean sunt mai multe proiecte controversate, unele ce au devenit penale, toate de pe vremea lui Gheorghe Bunea Stancu. De atunci, la Judeţ, nu s-a mai implementat nimic notabil din fonduri europene, poate şi fiindcă departamentele Economic, Achiziţii Publice şi Integrare Europeană din CJ au fost "decimate" de DNA odată cu încarcerarea ex-preşedintelui Stancu, în sensul că mai mulţi funcţionari au trecut prin anchetele magistraţilor anticorupţie şi au plecat val-vârtej din sistem.
Remember cazul Nicolae Moisiu, fostul şef de la Achiziţii - serviciu prin care treceau toate investiţiile CJ, indiferent de sursa de finanţare, arestat şi trecut apoi prin control judiciar în rândul funcţionarilor cu probleme de natură penală.
"Au fost refăcute serviciile respective, adică Achiziţiile Publice şi Economic şi Departamentul de Integrare. Acum, acesta din urmă numără 13 angajaţi. Oameni care s-au apucat de scris pentru exerciţiul financiar următor, în funcţie de noile programe şi axe de finanţare. Avem şi o strategie aliniată la aceea naţională şi la aceea europeană", ne-a declarat prof. Viorel Mortu, preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Brăila.
Judeţul târâie, aşadar, piciorul în materie de fonduri structurale, dar când e vorba de scripte, tot banii daţi de Stancu în Sănătate umplu statisticile CJ. De menţionat că în toate proiectele, CJ a avut cofinanţare de 20-25% din banii judeţului.
Numai proiectul "Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat în Cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila", implementat prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Est (ADRSE), semnat pe 29 iulie 2009, a însemnat 35.660.035 lei şi a dus la reabilitarea a 2.267 mp din spital (parter şi etajele 1 şi 2), spaţiu cu 179 de paturi şi 43 de cabinete medicale.
Indicatorii au fost unii pretenţioşi şi nu se ştie nici acum dacă şi cum au fost îndepliniţi: reducerea numărului cazurilor de îmbolnăviri urmate de spitalizare cu 23,64% până în 2015, în contextul în care în 2012, când proiectul a demarat efectiv, numărul cazurilor ce se adresau SJU era de 36.950. Un alt indicator greu de verificat şi încă neraportat la nivelul lui 2015 este reducerea ratei mortalităţii cu 1,23%.
Abonaţii CJ-ului la fonduri nerambursabile
În cazul proiectului descris mai sus, care a avut proceduri de achiziţie constând în nu mai puţin de cinci licitaţii deschise, o cerere de ofertă şi o încredinţare directă, firmele mari câştigătoare de atunci sunt, în majoritate, aceleaşi care lucrează sau au lucrat la investiţiile din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.
Iată unele dintre acestea: "Carroponte" SRL Galaţi (care face în prezent Blocul Operator din bani CJ, subcontractor al Vamed şi în cazul Cardiologiei), Concivia SA şi "Confort 2000" (care a făcut ATI-ul, dar şi Radioterapia în proporţie de 70% şi a reziliat unilateral contractul pe 24 august 2015, în urma unui conflict deschis cu dirigintele de şantier şi ceilalţi reprezentanţi ai spitalului).
Un alt proiect vechi din Sănătate, dar cuantificabil în mandatul financiar închis la 31 decembrie 2015, a fost "Modernizarea Ambulatoriului Integrat din Corpul D, cu cabinete de specialitate Obstetrică-Ginecologie", care a vizat o investiţie de 2.165.797 lei.
"Beneficiari ai proiectului sunt pacientele ambulatoriului din Brăila şi din judeţele limitrofe, Buzău, Galaţi, Tulcea, Ialomiţa, dar şi personalul administrativ de specialitate. Suprafaţa amenajată în cadrul acestui proiect a fost de 432 mp la etaj şi 67 mp la parter, prin crearea a patru saloane pentru internări de zi, cu 12 paturi şi cinci cabinete. Indicatori: creşterea capacităţii de consultaţie în ambulatoriu cu 12%, având la semnarea contractului, în 2012, 14.000 pacienţi pe an, reducerea numărului de îmbolnăviri de natură ginecologică până la 15% în 2013 şi reducerea mortalităţii perinatale cu 30% până în 2013", se arată într-o adresă trimisă redacţiei noastre de către Consiliul Judeţean Brăila.
Achiziţiile publice, pe cât de "încâlcite", pe atât de "fărâmiţate"
Şi în acest proiect s-a mers pe o diversitate de proceduri de achiziţie, de altfel UE a monitorizat şi înfrânat permanent aceste procese de atribuire a banilor, optând cu predilecţie pentru licitaţii deschise. Aici, lucrările au fost câştigate de fosta firmă de casă a lui Stancu: "Concivia" SA.
S-au găsit, totuşi, portiţe pentru nuanţarea procedurilor, chiar dacă obiectul contractului părea să fie relativ acelaşi: 434.620 lei, prin licitaţie deschisă, pentru contract furnizare aparatură medicală pentru "Elmed" Tg. Mureş, "Medist Imaging" Bucureşti, "Tehno Electro Medical" Bucureşti, "Praxis Medica" Iaşi, "Rafi Internaţional" Bucureşti şi "BTL România" Bucureşti; 109.991, prin cerere de ofertă, contract dotări specifice pentru "Proser Grup" SRL Bucureşti.
Alt proiect cu bătaie lungă, implementat tot pe vremea lui Stancu, este "Echiparea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie".
Deşi nu are clădire proprie, construcţia fiind revendicată, unitatea medicală a fost dotată cu echipament de 2.620.811 lei, scopul investiţiei fiind creşterea capacităţii de diagnosticare a pacienţilor cu 40% pe zi, reabilitarea a şapte cabinete, în scopul reducerii numărului de cazuri cu cel puţin 2% (în contextul în care sunt 79.000 cazuri/an), reducerea costurilor cu spitalizarea (cu 16% până în 2013) şi reducerea mortalităţii datorate bolilor pneumoftiziologice cu 30% până în 2013.
Şi aici, contractele au fost multe şi mărunte: proiectare şi asistenţă tehnică - 50.148 lei (toate sumele sunt aici fără TVA), furnizare aparatură medicală - 266.520 lei, furnizare aparatură laborator - 186.550 lei, plus două contracte de furnizare aparatură specializată - 3.830 şi 12.730 lei... Şi tot aşa.
Alt proiect ce a vizat Sănătatea a fost "Instalaţia solară pentru prepararea apei calde menajere de la Obstetrică- Ginecologie", în valoare de 4.245.003 lei, din care contribuţie UE, 3.396.003 lei, adică 80%.
Altfel de proiecte ale Consiliului Judeţean, tot pe mâna lui Stancu
"Conservarea şi promovarea culturii tradiţionale - o cale pentru dezvoltarea turismului brăilean. Reabilitarea clădirii din Piaţa Traian nr. 2" a însemnat un proiect cu două componente, valoarea totală ridicându-se la 4.064.611 lei, din care numai lucrările, singurele mărturii în acest moment, au costat 2.800.000 lei şi s-au realizat cu firma Confort 2000.
"Un prim obiectiv specific constă în reabilitarea şi punerea în valoare a sediului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea a 2.334 mp, atragerea a încă 1.000 - 1.300 turişti pe an, creşterea numărului de turişti cu 40%, crearea a 20 de locuri de muncă temporare, creşterea cu 16% a gradului de valorificare a potenţialului turistic şi cultural al judeţului până în 2015, creşterea numărului de turişti cu 3% în fiecare an, după implementarea proiectului", mai precizează Consiliul Judeţean Brăila, pentru "Obiectiv - Vocea Brăilei".
Un turist, doi turişti...
Greu cuantificabili şi greu de probat sunt indicatorii propuşi în acest proiect, însă e departe de noi gândul de-a pune la îndoială pretenţiile unor scriitori "cu ştaif" de proiecte. La îndemână ne sunt doar statisticile oficiale din domeniu.
Un comunicat de la finele anului 2015 al Direcţiei Regionale de Statistică Brăila arată că, în comparaţie cu 2014, anul trecut, s-a înregistrat o scădere a numărului de turişti care au vizitat Brăila cu 5,3%.
Mai mult: turişti au fost înregistraţi în structurile hoteliere, în Lacu Sărat, unde vin pensionarii pentru medicaţie balneo şi...în rest cam atât.
"Au fost înregistrate 6.847 sosiri în octombrie 2015, din care 5.688 în hoteluri, ponderea acestora fiind de 83,1%. Şi numărul acestora a scăzut cu 2,7% faţă de luna precedentă", se arată într-un comunicat publicat de Statistica brăileană la 25 ianuarie a.c.
Proiect singular: o investiţie care se impunea de la Centru, cu finanţare de la Guvern, a fost şi "Îmbunătăţirea dotării cu echipament a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă", în valoare de 46.335.460 lei, implementată până la mijlocul anului 2014, acum în perioadă de monitorizare/sustenabilitate.
"Biblioteca Judeţeană Panait Istrati - un pol de dezvoltare a turismului cultural în judeţul Brăila"
Un proiect cu adevărat vizibil în judeţ este reabilitarea bibliotecii judeţene. Acesta a fost aplicat pe Axa Prioritară "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului", motiv pentru care are indicatori de sustenabilitate până în 2018 pe două planuri: urbanistic şi funcţional, cu obiective specifice extrem de pretenţioase, de care mulţi dintre brăileni ar fi trebuit să audă până acum.
"Primul obiectiv specific este recuperarea omogenităţii şi densităţii sitului destructurat, ca parte componentă a întregului arhitectonic Centrul Istoric al Municipiului Brăila, prin reconstituirea spaţial- volumetrică a ansamblului arhitectural Biblioteca Panait Istrati. Al doilea obiectiv specific constă în modernizarea şi diversificarea serviciilor de turism cultural la nivelul municipiului Brăila", precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean Brăila.
Proiectul în valoare de 12.375.797 lei a vizat îndeosebi municipiul, reabilitarea bibliotecii în suprafaţă de 3.334 mp, extinderea acesteia cu 2.046 mp, creşterea procentuală a numărului de turişti cu 120% şi crearea a 70 de locuri de muncă permanente şi 50 temporare.
Lucrările au fost realizate de "Confort 2000".
Din acelaşi registru: "O poartă spre patrimoniul cultural brăilean. Reabilitarea clădirii de patrimoniu din str. Ana Aslan nr. 27- 29"- 7.795.496 lei, proiect, de asemenea, cu indicator de creştere a numărului de turişti/ vizitatori cu 100%.
Greu de spus cine şi cum numără toţi aceşti turişti, greu de înţeles dacă, fiind în aproximativ acelaşi timp, proiectele împart în fond acelaşi număr de vizitatori sau nu.
Cert este că puţine sunt obiectivele care demonstrează că Brăila a avut parte de o asemenea investiţie pentru a-şi promova potenţialul turistic, cultural, socio-economic şi istorico- patrimonial.
"În prezent, cu adevărat lucrăm la noi proiecte în zona culturală pentru Brăila. Am început deja o serie de evenimente şi am speranţa că acestea vor avea continuitate, tradiţie", ne-a declarat prof. Viorel Mortu.
De altfel, reamintim că în perioada 1.04.2014 - 30.09.2015, pe Măsura de Dezvoltare a Zonelor Pescăreşti (POP 2007- 2013), s-a derulat şi "Identitate şi tradiţie de-a lungul Dunării", proiect de promovare, în valoare de 209.863 lei, care a avut în vedere organizarea a patru evenimente şi realizarea mai multor materiale promoţionale, unele greu de asociat cu Brăila, între care 800 de calendare de perete, şepci, tricouri şi rucsaci pescăreşti, materiale destinate, chipurile, promovării judeţului.
Scumpele drumuri penale versus solurile propuse spre împădurire
Între proiectele de investiţii finalizate de CJ în exerciţiul financiar 2007- 2013, cu termene de rambursare la finele lui 2015, prin Programul Operaţional Regional, se înscrie şi "Restructurarea şi lărgirea drumului judeţean Viziru - Cuza Vodă - Mihai Brav", adică 28 kilometri din DJ212 A, faimosul Drum al Mării, care a scos de la UE 56.692.917 lei, dar l-a plimbat puţin pe Stancu la DNA, în acest caz existând suspiciuni de fraudă.
Dosarul e încă în lucru, lucrările fiind încheiate de concernul Max Bogl Bauunternehmung, care la un moment dat a fost implicat şi-n lucrările de pe Bulevardul Dorobanţilor, un proiect implementat însă de Primăria Brăila.
Proiecte mici, dar finalizate ceva mai recent, în 2014 şi 2015, adică duse la bun sfârşit de oamenii ce au rămas în CJ după Stancu mai sunt: "Implementarea şi Certificarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi de Mediu în cadrul Consiliului Judeţean"- 171.775 lei, cu scopul dezvoltării capacităţii administrative a instituţiei şi "achiziţia şi implementarea unei aplicaţii informatice de management a proiectelor de investiţii de interes judeţean".
În plus, sunt şi cinci proiecte sub titlul comun "Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituire în perimetre de ameliorare" pentru Surdila Găiseanca, Bărăganul, Măxineni, Unirea şi Săvoaia.
Acesta din urmă, în valoare totală de 4.526.098 lei, vizează împădurirea a circa 0,20% din totalul suprafeţelor solurilor identificate ca degradate şi are deadline în septembrie 2017.
Proiectul a început în 2012 şi este în termen, fiind programat pentru 60 de luni. Totuşi, în 2015, adică după Stancu, CJ a emis o hotărâre prin care şi-a asumat continuarea acestui proiect din fonduri proprii, în cazul în care vor apărea probleme.
Acesta ar fi şi al doilea mare proiect pe care-l duce Brăila după Stancu. Primul este o investiţie implementată prin Guvernul României, POSMEDIU 2007- 2013, respectiv "Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Brăila", în valoare totală de 117.510.033 lei, din care CJ contribuie cu 1.042.269. Acesta sună la fel de "abracadabrant" precum se implementează (vezi Mega-afacerea Gunoiul din "Obiectiv", 26 ianuarie) şi vizează identificarea pentru o perioadă de 30 de ani "a măsurilor care trebuie îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţ, precum şi completarea infrastructurii din acest domeniu: închidere depozit vechi de la Ianca, construcţie staţie transfer Însurăţei şi construcţie staţie sortare şi tratare mecanico-biologică la Vădeni". Beneficiarul acestui proiect este CJ, prin ADI "Eco Dunărea" Brăila.
Câţi din aceşti bani europeni se regăsesc sau se vor regăsi în comunitate este riscant de spus. Adevărat este că aceşti bani ar fi trebuit să ducă nivelul de trai al populaţiei judeţului mai aproape de acela al locuitorilor din spaţiul comunitar. Dar dacă-i vorba să ne uităm la felul în care adunăm şi sortăm gunoiul...Mai bine nu!
