Viaţa cotidiană în Brăila, ca şi în celelalte localităţi din România, este adeseori urâţită, iar uneori chiar lezată de comportamentul unor concetăţeni cu educaţie precară şi lipsiţi de bun simţ. Fie că îşi aruncă deşeurile în stradă, că fac scandal pe domeniul public sau încalcă flagrant regulile de circulaţie ori alte reguli, indivizii respectivi ies din tiparele traiului civilizat în societate, deranjându-i pe cei din jur. Cu alte cuvinte, nesimţirea şi tupeul lor provoacă disconfort şi nesiguranţă în comunitate. Pentru civilizarea acestor specimene, legislaţia prevede amenzi contravenţionale. În cazul celor ce refuză să plătească amenzile sau pur şi simplu nu au banii necesari, sancţiunea se poate transforma în muncă în folosul comunităţii. În acest fel, statul consideră că fiecare contravenient îşi achită până la urmă datoria faţă de societate. În teorie, lucrurile sunt clare şi fără loc de întors: ai greşit, plăteşti; nu plăteşti, munceşti! În practică, însă, foarte mulţi dintre cei care au greşit nu plătesc şi nici nu vor să muncească.
Brăila e plină de "şmecheri" pentru care regulile de comportament în societate nu există. Vedem asta în mormanele de gunoaie din diverse zone ale oraşului, o auzim noaptea, în urletele cu înjurături ale celor care beau alcool în faţa scărilor de bloc şi o simţim zilnic în multe alte aspecte ce ne ridică nivelul de stres peste pragul suportabilităţii. Chiar dacă nu par foarte prezente în stradă, acolo unde este nevoie de ele, organele de ordine aplică, totuşi, sute de amenzi săptămânal, pentru pedepsirea contravenienţilor prinşi asupra faptei. De exemplu, dintr-un comunicat de presă al Poliţiei Locale Brăila reiese că în perioada 7 - 14 iulie, agenţii din teren au aplicat 125 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 37.230 lei. Cele mai multe dintre acestea au fost date unor indivizi prinşi în timp ce aruncau deşeuri pe domeniul public, însă au fost şi sancţiuni aplicate pentru tulburarea liniştii publice, pentru tăierea ilegală a unor arbori de pe aliniamentele stradale sau pentru comerţ stradal neautorizat. Cu o medie de 110 - 120 de sancţiuni pe săptămână, numărul celor aplicate pe tot parcursul unui an de Poliţia Locală Brăila ajunge la câteva mii. Problema e că foarte multe dintre acestea nu sunt achitate. Iar când un contravenient nu îşi plăteşte amenda, procedura prevăzută de Ordonanţa de Guvern nr. 2 din 2001, reactualizată, este următoarea: organele constatatoare, în cazul de faţă Poliţia Locală, sau instanţele de judecată - dacă se ajunge la proces - comunică procesul verbal de constatare a contravenţiei organului de specialitate al Unităţii Administrativ Teritoriale pe raza căreia îşi are domiciliul contravenientul (Administraţia Finanţelor Publice Locale - în cazul Brăilei - n.n.). Dacă contravenientul nu achită amenda şi nu există posibilitatea executării silite, Administraţia Finanţelor Publice Locale sesizează instanţa judecătorească, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii. Instanţa de fond stabileşte numărul de ore de muncă, iar decizia este adusă la cunoştinţa administraţiei locale, în speţă a primarului, care trebuie să emită o dispoziţie privind repartizarea acestora la locurile de muncă. La Brăila, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 300, din 2011, s-a stabilit că ducerea la îndeplinire a mandatelor de executare a sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi stabilirea domeniului unde va fi prestată munca îi revin Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) din cadrul Primăriei. Concret, DAS îi repartizează pe contravenienţi către următoarele instituţii: Serviciul de Utilitate Publică "Seroplant", Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) şi Serviciul de Utilitate Publică, Administrare a Fondului Locativ şi Cimitirelor (SUPAFLC). Câteva repartiţii au fost făcute şi către operatorul de salubritate "Eco" SA, aflat în subordinea CLM. După ce DAS face repartizarea, Poliţiei Locale îi revine misiunea de a-i lua de acasă pe contravenienţi şi a-i prezenta la "locul de muncă". Odată preluaţi de unul dintre cele trei servicii din subordinea Primăriei, împricinaţii trebuie să execute numărul de ore stabilit de judecători, făcând treburile ce le sunt încredinţate. De regulă, ei lucrează sub supravegherea unor angajaţi ai serviciilor respective.
Sute de mandate în ultimii 3 ani
Din 2012, de când se aplică aceste reguli, instanţele de judecată au trimis către DAS Brăila 701 mandate de executare, prin care s-a dispus înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi care au fost puse în aplicare prin Dispoziţia Primarului Municipiului Brăila. Dintre acestea, 366 dispoziţii au fost repartizate către Seroplant, 274 au fost trimise către SUPAGL, 51 către Administrarea Fondului Locativ şi Cimitirelor, iar către "Eco" au fost trimise doar 10 dispoziţii.
Potrivit unei situaţii puse la dispoziţie de conducerea DAS, din cele 701 de mandate emise în 2012, 2013, 2014 şi prima jumătate a lui 2015, au fost duse la îndeplinire doar 239. Acesta este numărul de contravenienţi care s-au prezentat în locul unde au fost repartizaţi şi şi-au efectuat orele de muncă stabilite de judecători. Alţi 71 de contravenienţi nu au fost găsiţi de poliţiştii locali la domiciliul menţionat în sentinţa civilă, doi contravenienţi au decedat între timp, iar 46 au fost condamnaţi şi la închisoare şi executau pedeapsa privativă de libertate.
Problema cea mare este reprezentată de restul de 279 contravenienţi, care au refuzat, efectiv, să se prezinte la locul de muncă unde fuseseră repartizaţi. "Avem aceste situaţii în care Poliţia Locală comunică faptul că respectivele persoane refuză să se prezinte. În cazul acestora, în intervalul celor doi ani în care se prescrie sentinţa emisă de instanţă, se pot face demersuri pentru ca sentinţa de muncă în folosul comunităţii să fie transformată din nou în amendă contravenţională, cu penalităţile aferente", ne-a declarat Nicoleta Oancea, directorul DAS Brăila. De câţiva ani, legiuitorii români au renunţat la pedeapsa cu închisoare contravenţională, pentru cei care nici nu îşi plătesc amenzile şi nici nu vin să presteze orele de muncă în folosul comunităţii.
Conducerea Poliţiei Locale Brăila afirmă că se fac încercări repetate pentru găsirea persoanelor care se sustrag de la executarea orelor de muncă. "Se merge la domiciliul respectivilor de mai multe ori pe lună, până sunt găsiţi şi aduşi la locul unde au fost repartizaţi. Cea mai frecventă explicaţie dată de rudele celor pe care nu îi găsim este că au plecat la muncă în străinătate", a precizat Traian Jipa, directorul Poliţiei Locale.
Cei mai mulţi contravenienţi nu se prezintă la muncă
Cât de mare este gradul de absenteism se poate vedea în statisticile întocmite de serviciile Primăriei. La Seroplant, de exemplu, în 2012 au fost repartizaţi 170 de contravenienţi, dar s-au prezentat la muncă doar 24. În 2013, din 173 de dispoziţii au fost duse la îndeplinire doar 15. În 2014, numărul celor condamnaţi de instanţe şi trimişi către Seroplant a scăzut drastic: nouă contravenienţi, dintre care s-a prezentat la muncă doar unul. În primele şase luni ale anului curent, au fost repartizaţi 10 şi s-a prezentat unul. Conform domeniului de activitate, cei de la Seroplant îi pun pe împricinaţi să lucreze la întreţinerea spaţiilor verzi. Unora, această muncă li se pare înjositoare, mult sub demnitatea lor. "Am avut situaţii în care persoane tinere repartizate la spaţii verzi au refuzat să se prezinte, spunând că nu vor să se facă de râs în faţa prietenilor", ne-a spus directorul Nicoleta Oancea.
Contravenienţii care sunt repartizaţi la SUPAFLC sunt puşi, în general, să facă curăţenie în cimitire. Aici, numărul repartiţiilor a fost mult mai mic decât la Seroplant, dar numărul celor care s-au prezentat e şi mai mic. În 2012, a fost repartizat unul, iar acela s-a dovedit serios, efectuându-şi orele stabilite de judecător. În 2013, din 21 de repartizaţi s-au prezentat 4, în 2014, din 15 au venit doar doi, iar în 2015, din şase repartizaţi până acum au venit la muncă trei. "În general, cei care vin sunt serioşi şi îşi văd de treabă. Nu am avut probleme cu niciunul, în sensul că să fi fost recalcitranţi sau ceva de genul acesta. Ceea ce li s-a dat de făcut, au făcut. Unora chiar le-a plăcut. Un tânăr condamnat pentru ultraj, pe care l-am dus să facă curat în cimitirul Sfântul Constantin, i-a zis administratorului, mai în glumă, mai în serios că la următoarea condamnare speră să fie primit tot acolo. Deci, omul se aşteaptă la o nouă amendă transformată în ore de muncă...", ne-a spus Emilena Huiu, directorul SUPAFLC.
La celălalt serviciu din subordinea Primăriei, SUPAGL, directorul Dan Apostol se declară, de asemenea, mulţumit de gradul de seriozitate al celor care se prezintă la muncă. "De cei care nu vin nu am ce să spun, că nu-i ştiu, dar cei care vin să ştiţi că fac treabă. N-am avut niciun incident cu vreunul din ei. Muncesc, sunt serioşi. Chiar a fost un băiat, anul trecut, pe care aş fi vrut să îl angajez la noi, atât de harnic şi priceput era", ne-a declarat Apostol.
La SUPAGL au fost repartizaţi, în 2012, 32 de contravenienţi, dintre care s-au prezentat nouă. În 2013, din 170 au venit 32, în 2014 au venit şapte, din 41 repartizaţi, iar în primele luni ale anului curent 11, din 21.
"Ei vin însoţiţi de un poliţist local. Imediat cum îi luăm în primire, le facem protecţia muncii şi le dăm de lucru. Încercăm să ţinem cont de gradul de şcolarizare al fiecăruia, iar ca regulă generală este că nu îi punem să lucreze cu unelte electrice, gen motofierăstrău sau bormaşină, care ar putea să ducă la producerea unui accident de muncă. Îi îndreptăm mai mult către reparaţii mobilier stradal, vopsire, montat coşuri de gunoi, montare indicatoare rutiere, curăţenie la adăposturile de câini", ne-a explicat directorul Apostol.
"Cât am fost plecat din ţară, am crezut că amenzile s-au prescris, dar n-a fost aşa!"
Singurul contravenient pe care l-am găsit la lucru zilele acestea era repartizat la SUPAGL. Aici fusese pus să înlocuiască sau să strângă şuruburile băncilor de pe bulevard sau ale instalaţiilor de joacă din părculeţele pentru copii. Gabriel Hope, un bărbat cu statură atletică, are de executat 50 de ore de muncă în folosul comunităţii, pentru mai multe amenzi neachitate încă din 2005, al căror cuantum total se ridică la 8.000 lei. E vorba despre sancţiuni date mai mult pe încălcarea regulilor de circulaţie, după cum spune chiar contravenientul. "Am fost plecat din ţară timp de vreo 6-7 ani. Am crezut că s-au prescris, dar când m-am întors am constatat că nu e aşa. Am plătit o parte din ele, însă n-am putut să le achit integral, motiv pentru care am ajuns în această situaţie. N-am încercat să mă sustrag de la executarea sentinţei. Dimpotrivă, am stabilit, de comun acord cu conducerea instituţiei, să vin 8 ore pe zi, ca să nu se lungească prea mult perioada pe care o am de petrecut aici", ne-a spus Gabriel Hope.
Potrivit legii, numărul de ore petrecut de contravenienţi la muncă este de minim 2 pe zi. În funcţie de preferinţa fiecăruia, se stabileşte de la început câte ore vin la muncă. În teren, activitatea se face sub supravegherea unui angajat al instituţiei la care a fost repartizat contravenientul. După ce sunt pontate toate orele stabilite de judecător, contravenientul primeşte o adeverinţă şi se poate considera achitat de îndatoriri.
Actuala legislaţie îl mulţumeşte şi nu prea pe edilul-şef al Brăilei, Aurel Simionescu. Primarul ar vrea ca măcar o prevedere să se modifice. "Legea trebuie modificată în sensul că persoanele condamnate la muncă în folosul comunităţii să presteze în localitatea unde au fost amendate. Noi primim sentinţe date în alte oraşe, cum că cetăţeanul X a făcut o contravenţie, a fost amendat, nu şi-a plătit amenda şi a fost condamnat la muncă în folosul comunităţii. Când se prezintă Poliţia Locală la domiciliul din acte al respectivului, constată că el nu mai stă acolo de ani de zile. În situaţia aceasta, e clar că nu va mai fi găsit şi nu va presta nicio oră de muncă", este de părere primarul Brăilei.
Potrivit Poliţiei Locale Brăila, 30% dintre contravenienţii care trebuie să execute mandat de muncă în folosul comunităţii au domiciliul în alte localităţi, deşi în acte figurează ca fiind domiciliaţi în municipiul nostru.
