Şi mai lipseşte, parcă, ceva. Lipseşte aerul reformatorilor, pare-mi-se. Cu Monica Macovei în drum spre Bruxelles, Blaga redevine vocea principală a PDL şi dreapta reîncepe să sune la fel de înfundat şi de fals ca până mai acum câteva luni. Atitudinea pare din nou arogantă de la înălţimea "pilonilor" alianţei încă nenăscute, iar cei ascunşi prin dulapuri îşi recapătă vocea. L-am ascultat, ieri, de pildă, pe Orban exprimându-şi viziunea asupra alianţei împotriva PSD, alianţă din care ar trebui să lipsească "orice coadă de topor a lui Băsescu", preşedintele fiind, în viziunea lui Orban, un fel de persona non grata. La fel cum, poate pe bună dreptate, Udrea pare a fi pentru Blaga şi cum, probabil, ceilalţi membri marcanţi ai PMP sunt pentru liderii PDL. Mi-e teamă însă că dacă lucrurile se vor discuta în acest fel, Victor Ponta va putea răsufla uşurat. O alianţă care nu-i va atrage şi pe "băsişti", ăia 6% sau câţi or fi, nu va aduna suficiente voturi pentru a înfrânge maşinăria PSD. O alianţă care-i va dezamăgi pe iubitorii reformiştilor din dreapta, inclusiv pe votanţii Monicăi Macovei, va eşua pe banda de urgenţă. O alianţă care nu va oferi garanţia că se va lupta pentru statul de drept şi pentru independenţa justiţiei va capota.
În fine, în timp ce toţi jucătorii îşi mută piesele cu o rapiditate nemaiîntâlnită în politica de la noi, cineva tace. Departe şi aparent relaxat, în timp ce unii îi pregătesc coliva. Iar răspunsul la întrebarea următoare cred că va fi decisiv pentru dreapta românească şi pentru România următorilor 10 ani: Băsescu ce zice?
