Aruncă în stânga şi în dreapta cu "România lucrului bine făcut", cu votul de încredere pe care l-au primit din partea românilor şi cu cât sunt ei de bine pregătiţi să preia puterea. Alooo, piuaaa!!! Puţină modestie, vă rog! Nu de alta, dar sunteţi deja disgraţioşi atunci când vorbiţi cu atâta aplomb de victorie, de bună-credinţă, de bun simţ, de dorinţa de a reaşeza lucrurile în România. Electoratul nu pe voi v-a votat! L-a votat pe Iohannis. L-a votat pentru calităţile lui de OM, nu de lider PNL. Şi, da, l-a votat şi pentru fraza: "mai bine pierd, decât să fiu mârlan". Luaţi aminte la asta, înainte de a vă înfoia în pene că vreţi putere, vreţi anticipate. Nu vă afundaţi şi mai mult în penibil, agăţându-vă de aceste obiective până când nu vă învingeţi propriile orgolii şi nu vă rezolvaţi problemele interne, care, sincer, din punctul meu de vedere, oricât mi-aţi fi de dragi, nu sunt nici simple nici puţine.
Chiar credeţi că nu vedem ce se ascunde sub măştile pe care le purtaţi în public, că nu vă vedem zâmbetul schimonosit de vanitate? Chiar credeţi că nu vedem crisparea de pe chipul lui Ludovic Orban atunci când priveşte spre Alina Gorghiu, Vasile Blaga ori, şi mai şi, Cătălin Predoiu? Cât a trecut de când acelaşi Orban, susţinut de vechii liberali, îi declara făţiş război lui Blaga şi ţipa în gura mare că Predoiu nu va fi premier!? Cât a trecut de când Nazare spunea franc: "Respect opinia colegilor, nu doresc să fac public conţinutul discuţiilor, dar nici nu mai pot gira din calitatea de copreşedinte un traiect politic în care nu cred"!? Două, trei săptămâni? Reîntoarcea lui a rezolvat doar de faţadă problema, pe fond, ea încă există. pentru că acesta este adevărul: în interior, filialele, şi PNL şi PDL, fierb. Şi nu numai în Brăila. Peste vechile dispute nu dai cu aghiasmă şi se sting de la sine... Ha, ha, deja încep să număr câte butoaie de apă sfinţită ar trebui să-i readucă la sentimente mai bune pe Vasile Varga şi Simona Drăghincescu, de exemplu! Şi nu doar pe ei, fiţi siguri. Multe filiale stau pe adevărate butoaie de pulbere, astfel încât e nevoie de multă înţelepciune, putere de înţelegere şi compromisuri. Or, cel puţin la acest moment, pe mulţi dintre voi, eu nu vă văd suficient de capabili să daţi dovadă de ele. Iar fără ele, noul PNL nu va fi decât o altă încercare de a aduce politica românească la normalitate, eşuată din cauza ambiţiilor, trufiei şi, de ce nu, a setei de putere, a foamei de funcţii.
Categoric, noul PNL ar trebui să preia puterea. Categoric, Cătălin Predoiu ar fi un prim ministru infinit mai bun decât Victor Ponta. Dar nu acum. Un partid încă incert, măcinat de lupte interne, neaşezat nici la nivel central, şi cu atât mai puţin în filiale, nu ar fi capabil să guverneze.
De aceea, sper ca toate declaraţiile de acest gen făcute luni, după marea întâlnire şi negociere privind fuziunea, să fie doar simple declaraţii. Pentru că, sincer, mi se pare de-a dreptul dezastruos ca un asemenea partid, încă tulbure, încă neînchegat, necoagulat, să îşi concentreze atenţia, timpul şi energia pe preluarea unei puteri - efemere în aceste condiţii - când are de rezolvat atâtea urgenţe în propria ogradă.
