Pierdute în multitudinea de clădiri cu faţade urâţite de timp, pe străzi murdare şi triste, câteva obiective care trec neobservate brăilenilor de rând ar avea potenţial să aducă mulţi turişti în centrul istoric al oraşului nostru, dacă ar fi promovate cum trebuie.
După cum ştiţi deja, cotidianul nostru a lansat, recent, o campanie de presă "Asanaţi Centrul Vechi!", menită a susţine iniţiativa "Brăila - Capitală Culturală Europeană 2021". Ne-am propus ca prin ea să evidenţiem principalele probleme cu care se confruntă comunitatea şi care, în opinia noastră, îngreunează finalizarea favorabilă a acestui demers. Totuşi, sunt şi lucruri bine făcute în Brăila, inclusiv în Centrul Vechi, cum ar fi clădiri bine conservate ori bine reabilitate, adevărate puncte de atracţie pentru localnici şi nu numai. Aşa că, ne-am gândit, poate, n-ar fi rău să le popularizăm şi pe acestea. Mai ales dacă, în unele cazuri, cum este cel de azi, atractivitatea şi importanţa le-ar fi sporite prin anumite lucrări, promise de municipalitate, dar uitate între timp. Astăzi vă prezentăm un astfel de obiectiv, unic în România.
Cimitir creştin - geamie - biserică ortodoxă
Puţini localnici ştiu că avem aici, la Brăila, singura biserică ortodoxă din România, şi una dintre puţinele din lume, ridicate peste o fostă geamie musulmană. Este vorba despre biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" din Piaţa Traian. Un alt aspect puţin cunoscut este faptul că aceast mic lăcaş de cult a rezistat cu stoicism încercărilor ocupanţilor sovietici de a-l dărâma, la sfârşitul anilor 40. Atunci, ruşii tocmai dăduseră numele de Piaţa Lenin actualei Pieţe Traian, şi nu le convenea deloc prezenţa unei biserici creştine în perimetrul închinat "părintelui" Uniunii Sovietice. N-au îndrăznit să o pună la pâmânt prin dinamitare sau prin alte metode directe. Au încercat, însă, "prin învăluire". Părintele Alexandru Mateescu, fostul paroh al bisericii, trecut între timp la cele veşnice, povestea că, timp de câteva zile, tancurile sovietice s-au rotit în jurul bisericii, provocând trepidaţii de nedescris. Cu toate acestea, vechile ziduri s-au dovedit a fi suficient de puternice să reziste.
De altfel, locul în care se află actuala biserică a fost extrem de încercat de-a lungul timpului. Cercetări arhelogice de dată recentă, coordonate de dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, au relevat faptul că, înainte ca turcii să ridice o geamie, în secolul XVII, aici fusese un cimitir creştin. Peste mormintele ortodoxe s-a făcut acel loc de rugăciune musulman, care a fost folosit de turci până în 1831, când lăcaşul de cult avea să fie transformat definitiv în biserică ortodoxă, de ducele Mihail Pavlovici Romanov, conducătorul armatei ruseşti care a eliberat Brăila de dominaţia turcă, în războiul ruso-turc, încheiat prin pacea de la Adrianopol (1829).
Rusul salvator
Potrivit informaţiilor postate pe site-ului Primăriei Brăila, Mihail Romanov a intervenit pe lângă Episcopia Buzăului pentru a primi aprobarea transformării geamiei în biserică, salvând astfel edificiul de la demolare. Acelaşi prinţ rus a înzestrat biserica cu obiectele de cult necesare serviciului religios, inclusiv cu o icoană îmbrăcată în aur. Drept recunoştinţă, brăilenii i-au dat bisericii hramul „Sf. Mihail şi Gavril", după numele generosului ctitor.
În prezent, atracţia turistică a acestui lăcaş de cult este dată de combinaţia elementelor din arhitectura orientală, de rit musulman, cu elementele cultului ortodox. Biserica mai păstrează pe tavan elemente ale picturii musulmane, iar prin forma şi interiorul cu tavan plat aminteşte de arhitectura turcă.
Clopotniţa bisericii, o construcţie din lemn ridicată pe locul ocupat de minaretul mesdjid-ului, dărâmat în anul 1829, era dotată cu trei clopote turnate la Petersburg, în anul 1832. Turnul de lemn a ars în 1885, a fost reconstruit şi a mai ars o dată, câţiva ani mai târziu. În cele din urmă, a fost reconstruit, din cărămidă de această dată, de filantropii brăileni Nedelcu şi Ana Chercea. Aceştia au donat şi actualele clopote ale bisericii, cele vechi, aduse de ruşi, fiind furate în timpul Primului Război Mondial.
Pentru a scoate în evidenţă importanţa istorică şi arheologică a acestei biserici din centrul oraşului, Primăria Brăila promitea, în urmă cu câţiva ani, că va expune locul unde s-au făcut săpături arheologice, prin amplasarea unei podele transparente, din sticlă, în Piaţa Traian, lângă clădirea bisericii. Astfel, fundaţiile vechiului cimitir şi ale vechii geamii ar putea fi văzute de turişti. Deocamdată, însă, acest proiect trenează în stadiul de promisiune. Primarul Aurel Simionescu ne-a declarat, totuşi, că nu s-a renunţat la idee.
"Piaţa Traian, în ansamblul ei, va intra într-un proces de reabilitare. Nivelul de călcare al pieţei va fi coborât cu circa 40 de centimetri, pentru a fi adus la forma iniţială. Odată cu aceste lucrări se va amenaja şi expoziţia site-ului arheologic ce ţine de biserica Sfinţii Mihail şi Gavril. O să încercăm să facem aceste lucrări cu bani europeni, accesând fondurile disponibile programelor de finanţare din perioada 2014 - 2020", ne-a declarat edilul-şef al Brăilei.
