Barajul Leșu, umplut din nou după 12 ani. Lacul de acumulare are deja 5 milioane de metri cubi de apă

Lacul de acumulare de la Barajul Leșu, din județul Bihor, începe să-și recapete forma de altădată, după 12 ani în care a fost golit din cauza infiltrațiilor care au afectat infrastructura. Lucrările de reabilitare au fost finalizate și recepționate, iar acumularea a început din nou să fie umplută. În prezent, în lac se află deja aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat finalizarea lucrărilor și reluarea procesului de acumulare, subliniind că revenirea lacului reprezintă un moment important pentru județul Bihor.

Barajul Leșu a fost scos practic din funcțiune după ce, începând din 2015, infiltrațiile prin corpul barajului au devenit atât de importante încât exploatarea în condiții normale nu a mai fost posibilă. Timp de 12 ani, lacul a rămas gol.

„Astăzi avem, din nou, lac de acumulare la barajul Leșu!”, a transmis ministrul Mediului.

Lacul va ajunge la 28,3 milioane de metri cubi

Procesul de umplere va continua în următoarele luni, până când acumularea va ajunge la volumul normal de retenție, de 28,3 milioane de metri cubi.

Potrivit Ministerului Mediului, refacerea acumulării este importantă pentru peste 225.000 de persoane din zonă. Pe lângă constituirea unei rezerve de apă, lacul are și un rol în gestionarea viiturilor și protejarea comunităților din aval.

Importanța acestei rezerve este cu atât mai mare în condițiile în care județul Bihor s-a confruntat în ultimii ani cu perioade de secetă și cu situații în care au fost impuse restricții privind consumul de apă.

În acest moment, în lac sunt deja aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, iar acumularea urmează să crească treptat.

Un baraj vechi de peste 50 de ani, reabilitat din temelii

Barajul Leșu a fost construit în urmă cu mai bine de jumătate de secol și, potrivit ministrului Mediului, nu a beneficiat anterior de o reabilitare de o asemenea amploare.

Investiția nu a însemnat doar repararea unor elemente existente, ci o intervenție amplă asupra infrastructurii, cu tehnologii moderne și sisteme automatizate de monitorizare.

Noile echipamente permit urmărirea permanentă a principalilor parametri ai barajului. Sunt monitorizate, printre altele, eventualele infiltrații, tasările, volumul de apă, temperatura, funcționarea golirii de fund și acționarea echipamentelor.

Astfel, informațiile despre starea infrastructurii pot fi transmise automat, fără ca verificarea să depindă exclusiv de inspecțiile efectuate periodic de personal.

O scară de pești de peste 700 de metri

Una dintre cele mai importante componente de mediu ale proiectului este scara de pești construită în zona barajului.

Aceasta are o lungime de peste 700 de metri și permite traversarea unei diferențe de nivel de peste 60 de metri. Scopul este de a facilita circulația faunei acvatice în zona în care barajul reprezintă o întrerupere majoră a cursului natural al apei.

Ministrul Mediului susține că este o soluție care schimbă modul în care este privită relația dintre infrastructura hidrotehnică și biodiversitate.

Proiectul include și alte măsuri pentru protejarea mediului. Au fost amenajate insule plutitoare cu vegetație, care contribuie la filtrarea naturală a apei și oferă habitat pentru organismele acvatice, precum și bariere destinate colectării deșeurilor plutitoare înainte ca acestea să ajungă în zona barajului.

Singurul baraj reabilitat prin PNRR

Potrivit ministrului Mediului, Barajul Leșu este singurul baraj din România reabilitat prin fonduri PNRR și primul din țară care include în proiect componente dedicate în mod explicit biodiversității.

Investiția face parte din proiectele de infrastructură considerate importante pentru siguranța comunităților și pentru gestionarea resurselor de apă.

Alte proiecte de baraje care au fost incluse inițial în PNRR, dar au fost ulterior eliminate de Comisia Europeană din finanțarea europeană, urmează să fie continuate cu bani de la bugetul național.

Printre acestea se numără lucrările pentru conservarea Lacului Roșu, acumularea permanentă Frumoasa, administrată de Administrația Bazinală Olt, și barajul Surduc, administrat de Administrația Bazinală Banat și destinat inclusiv prevenirii inundațiilor.

Tot prin finanțare națională urmează să fie continuate și două proiecte de poldere, la Cuceu, în județul Sălaj, și la Rovinari, în județul Gorj.

Ministerul Mediului susține că în acest an investițiile în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor au fost prioritizate, iar alocarea de la bugetul de stat pentru acest domeniu a crescut de la 50 de milioane de lei executate anul trecut la 250 de milioane de lei alocate în 2026.

Repunerea în funcțiune a acumulării de la Leșu marchează astfel revenirea la exploatare a unei infrastructuri care a stat 12 ani cu lacul gol. În lunile următoare, pe măsură ce apa se va acumula, lacul ar urma să se apropie treptat de capacitatea normală de retenție de 28,3 milioane de metri cubi.