Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Vinul de Însurăţei, unic în Europa

• un investitor vrâncean care a preluat, în 2003, 250 ha cultivate cu viţă de vie din cadrul fostului IAS “Dropia” Însurăţei, a reuşit, graţie unei investiţii de peste 3 milioane de euro, să revitalizeze această podgorie care pe vremuri era renumită pentru Băbeasca produsă aici • din 2010 şi până anul trecut, podgoria de la Însurăţei s-a putut mândri cu titlul de cea mai mare cultură ecologică de viţă de vie din Sud-Estul Europei • începând de anul acesta, din cauza unor factori precum costurile de producţie şi lipsa forţei de muncă, s-a renunţat la administrarea podgoriei prin metode exclusiv ecologice, trecându-se la metode convenţionale • administratorul podgoriei spune, însă, că măsura este doar una temporară, urmând să se revină la cultura organică peste un an - doi, după ce se vor mai face investiţii în tehnologie de ultimă generaţie • vestea cea mai bună este că, din toamna acestui an, Comisia Europeană a inclus vinurile de la Însurăţei în categoria denumirilor de origine protejată • “Denumirea de origine Însurăţei ne aparţine la acest moment. Putem să fim unici pe piaţă, avem un nume protejat”, se mândreşte investitorul George Neacşu

 

După falimentul şi desfiinţarea fostei Întreprinderi de Vinificaţie din vremea regimului comunist, devenită “Vinalcool” după 1990, judeţul Brăila a trecut printr-o perioadă în care viticultura practicată în regim industrial a fost aproape inexistentă. În ultimii ani, însă, graţie unor iniţiative private, producţia de vinuri a început să renască pe meleagurile noastre. Ca volum, încă nu ne apropiem de performanţele atinse de fosta “Vinalcool”, care în vremurile sale de glorie administra podgorii întinse în total pe circa 3.800 de hectare, în mai multe zone din judeţ. La ora actuală, pe raza judeţului Brăila avem 4.287 ha cultivate cu viţă de vie. Cele mai multe dintre acestea aparţin, însă, micilor producători, adică gospodăriilor individuale din mediul rural. Podgorii administrate de agenţi economici mai există doar pe 680 hectare. Sunt în total, doar patru societăţi comerciale, fiecare cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 250 ha cultivate cu viţă de vie. Potrivit datelor primite de la Direcţia Agricolă, una este situată în zona Tătaru, una în zona Dudeşti-Cireşu, una la Însurăţei şi una la Scărlăteşti. Pe lângă aceşti producători care administrează peste 100 ha, mai există unul, la Dudeşti, cu o suprafaţă compactă de doar 11 ha dar care, în urma investiţiilor făcute, se poate lăuda cu rezultate destul de bune.

Vestea bună este că, recent, Comisia Europeană a aprobat înregistrarea unui vin produs în judeţul Brăila în lista denumirilor de origine protejată (DOP). Este vorba despre vinul de Însurăţei, produs într-o exploataţie condusă de un vrâncean, ce se întinde pe o suprafaţă de 250 de ha. Se poate spune, aşadar, că această exploataţie este, la ora actuală, cea mai performantă din judeţul Brăila, fie şi prin simplul fapt că a reuşit să readucă în prim-plan renumele regiunii viticole Însurăţei, care pe vremea regimului comunist şi în primii ani de după 1990 era renumită pentru Băbeasca produsă aici.

Situată în câmpia Bărăganului, la nici 50 de km de Brăila, pe malul stâng al râului Călmăţui, se află o aşezare viticolă care se laudă începând din toamna acestui an cu un vin de origine protejată. Este vorba despre Podgoria Însurăţei, înfiinţată încă din anii '70, în cadrul fostei Întreprinderi Agricole de Stat (IAS) “Dropia” Însurăţei. La sfârşitul anilor '90, începutul anilor 2000, când şi acest IAS, ca toate celelalte existente în acele vremuri pe raza judeţului nostru, a fost “răpus” de tranziţia spre economia de piaţă, podgoria de la Însurăţei a trecut printr-o perioadă destul de nefastă. Vremuri mai bune au venit din 2003, după ce a fost preluată de George Neacşu, un podgorean de „viţă” vrânceană. Dacă în anii '90 se găseau aici suprafeţe viticole cu soiuri amestecate, fără o politică clară în producţia vinicolă, acum sunt cultivate, pe cele 250 de ha, 7 soiuri nobile de viţă de vie, din care se fac vinuri precum Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Shiraz, Chardonnay, Pinot gri, Tămâioasă românească.

Pentru a obţine roadele de care se bucură acum, George Neacşu a investit în podgoria de la Însurăţei peste 3 milioane de euro. Investiţia a fost făcută atât din bani proprii, cât şi bani europeni pentru reconversie şi retehnologizare. Prin programul de reconversie, vrânceanul a reuşit să replanteze în jur de 220 de hectare cu vie nobilă. Altfel spus, mai bine de 90% din suprafaţa cu vie de la Însurăţei a fost replantată. Şi nu doar că a fost replantată, dar a fost şi regândită ca amplasament, cu soiuri capabile ca, în scurt timp, să fie apreciate atât în ţară cât şi peste hotare.

 

Cea mai mare cultură ecologică din Sud-Estul Europei

După toate aceste măsuri, începând din 2010, podgoria de la Insurăţei s-a putut lăuda cu statutul de cea mai mare exploataţie ecologică din Sud - Estul Europei. Lucrurile s-au schimbat, însă, anul acesta, deoarece, din cauza cheltuielilor foarte mari dar şi a forţei de muncă insuficiente, vrânceanul a trebuit să îşi regândească planul de afaceri şi să treacă la metode de lucru specifice agriculturii convenţionale. „Podgoria a fost ecologică până anul acesta, cu începere din 2010. Anul acesta am renunţat, din diverse motive, pentru că suprafaţa este destul de mare şi este destul de greu de ţinut ecologic (...) Sper ca, în câţiva ani, după ce reuşim să reutilăm cu utilaje moderne, să revenim în exploataţie organică pentru că este benefică pentru toată lumea, pentru mediu, pentru consumatorii noştri”, spune proprietarul podgoriei de la Însurăţei, George Neacşu. Acesta aşteaptă de 7 ani ca vinul produs aici să intre în lista denumirilor cu origine protejată. „Să ai vin de origine protejată este un mare atu. Putem să fim unici pe piaţă, avem un nume protejat. Practic, denumirea de origine Însurăţei ne aparţine la acest moment”, a mai susţinut Neacşu.

Vinurile produse sub denumirea Însurăţei se vând în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Concret, peste 95% din producţie merge la export în China, Japonia, Vietnam, Rusia, Canada şi Europa. Unul dintre cele mai lăudate soiuri de patronul vrâncean este Dropia Cuvee, după numele legendarei păsări care a trăit în zona Bărăganului şi este un cupaj de Fetească Neagră şi două soiuri internaţionale Merlot şi Cabernet, după cum explică acesta. Este un vin care, după ce s-a odihnit în butoi de stejar vreme de 6 luni, este îmbuteliat şi trimis la export. Vietnamul este una dintre ţările unde acest vin este foarte apreciat, după cum ne-a mărturisit George Neacşu.

Până ca un astfel de vin să ajungă pe mesele din lumea întreagă e nevoie, însă, de foarte multe muncă dar şi de depăşirea unor greutăţi provocate de realitatea economică a zonei noastră. Forţa de muncă insuficientă este una dintre ele! Din lipsă de zilieri, tăiatul viei începe la Însurăţei încă de la sfârşitul toamnei, şi nu în primăvară aşa cum se obişnuieşte. Cei mai mulţi muncitori sunt de la Botoşani. Ei primesc aici, masă, casă şi bani suficienţi cât să revină la culesul viei, o sarcină grea în anotimpul rece. „Noi suntem de la Botoşani. Când ne solicită venim, şi vara, şi toamna la cules, dar şi acum, în iarnă, când începem tăiatul. Ne bucurăm că avem unde să câştigăm şi noi un ban, la noi este Cotnari-ul aproape acolo, dar este multă forţă de muncă, noi nu prea avem unde munci, aşa că venim aici. Nu e ca acasă, dar suntem mulţumiţi. Ni se oferă cazare, mâncare, bani de drum”, ne-a spus un zilier .

Acum că vinul de Însurăţei a fost aprobat în lista denumirilor de origine protejată (DOP), se va alătura celor 52 din vinuri româneşti protejate la nivelul UE (DOP, IGP, IG) şi, celor 1.750 de vinuri străine. Produsele cu certificarea DOP sunt cele care au o puternică legătură cu regiunea din care provin. Alte certificări mai sunt de indicaţie geografică protejată (IGP) sau de indicaţie geografică (IG).




Categorie articol: 

Comentarii