"Nu trebuie Bucureştiul, după părerea mea, să stabilească judeţul care va cuprinde cele cinci judeţe care sunt astăzi în regiunea de nord-vest. Nu cred că este treaba Bucureştiului să spună cum se va numi acest judeţ. Putem să o facem, însă anul viitor vor avea loc alegeri pentru consiliul judeţean nou creat, dacă reuşim această reformă administrativă. După ce se alege acest nou consiliu judeţean mare, el se adună şi stabileşte denumirea judeţului, iar noi validăm la Bucureşti decizia prin hotărâre de Guvern", a declarat primul-ministru, ieri, în cadrul unei emisiuni la postul public de radio.
Boc a dat asigurări că vor fi păstrate consiliile judeţene, dar vor fi opt în loc de 41 şi vor funcţiona la nivelul actualelor regiuni de dezvoltare economică ce nu au acum personalitate juridică. Şeful Executivului a apreciat că unul dintre avantajele majore ale reorganizării este faptul că aceste judeţe mari vor putea să promoveze politici economico-sociale care să elimine disparităţile de nivel de trai care există actualmente de la un judeţ la altul. "Actuala politică nu permite să-i ajuţi pe cei care sunt mai săraci. Într-o politică regională mai mare, poţi să aloci o investiţie într-o zonă a judeţului mai mare pentru a crea locuri de muncă", a spus Boc.
Un judeţ cu circa trei milioane de locuitori ar putea să atragă până la trei miliarde de euro
În favoarea reorganizării administrativ-teritoriale, premierul a invocat faptul că actualele judeţe sunt prea mici ca număr al populaţiei pentru a accesa direct fonduri europene. "Prin faptul că judeţele noastre au dimensiuni mici, ele nu pot contracta direct bani de la Uniunea Europeană. Pentru a contracta direct bani de la UE, ele trebuie să aibă în medie o populaţie de 2,8-3 milioane de locuitori. Aceste entităţi pot contacta direct bani de la UE. Astăzi trebuie să facă prin Bucureşti cu toate întârzierile de rigoare şi cu greutăţi, pentru că Bucureştiul nu ştie cel mai bine care este prioritatea pentru judeţul x", a spus Emil Boc.
Astfel, un judeţ cu circa trei milioane de locuitori ar putea să atragă, independent de guvernul central, fonduri de până la trei miliarde de euro, în timp ce niciun program de absorbţie de la nivel naţional nu are prevăzute sume mai mari de cinci miliarde. "Suntem printre puţinele ţări din UE care nu au această structură care să atragă direct fonduri de la UE. Nu că ne cere Uniunea. UE se uită şi spune: «Sunteţi fraieri, ca să spunem pe româneşte, că nu fructificaţi avantajul pe care vi-l dăm ca să aveţi judeţe mari şi să nu mai mergeţi prin mecanismul birocratic de la Bucureşti»", a spus Emil Boc.
