Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

VIDEO: Lăutar, caut clienţi în cimitire, de Paştele Blajinilor

• obiceiul romilor de a-şi cinsti defuncţii cu mese îmbelşugate, pe acorduri lăutăreşti nu se dă dus • într-un colţ al Cimitirului “Sfântul Constantin”, muzica de jale răsuna, iar mai multe femei cu fuste lungi întindeau mese îmbelşugate • un alt lăutar îşi căuta “clienţi” pe la morminte, lucru ce era să degenereze într-un conflict violent • grătarele sunt amintire, după ce au fost interzise în 2017 de către autorităţile locale • la extrema cealaltă, oamenii obişnuiţi dădeau pacheţele de pomană semenilor necăjiţi

 

Aleile cimitirelor brăilene s-au umplut de mii de oameni, duminică şi luni, de Paştele Blajinilor, iar unele morminte s-au umplut de...mâncare, pentru ca răposaţii să se “cinstească” bine şi pe lumea cealaltă. Sărbătoarea, care pică în fiecare an la o săptămână după Învierea Domnului Iisus Hristos, s-a desfăşurat în linişte, cu mici excepţii. Mesele bogate întinse pe aleile principale din cimitirele brăilene sunt acum istorie, după ce autorităţile locale au luat măsuri de bun-simţ, însă acest lucru nu a împiedicat unele persoane să “împodobească” mormintele cu mâncare din belşug ori să organizeze mese mai mici, pe aleile secundare ori pe lângă garduri. Probabil că v-aţi dat seama că este vorba de câteva familii mai înstărite de romi, care susţin că aşa-i obiceiul la ei, de a-şi cinsti defuncţii prin adevărate petreceri în aer liber. Spre exemplu, în Cimitirul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, răsunau ici-colo, prin colţuri, note muzicale ale acordeoanelor şi câte o voce de lăutar ce “plângea” cu jale, în versuri. Mâncărurile diverse, de la aperitive, fripturi şi până la desert erau aşezate ori direct pe morminte, ori pe mese micuţe, în locuri ferite. “Noi suntem brăileni, dar ne-am mutat la Constanţa de vreo 15 ani. Venim aici în fiecare an, de Paştele Blajinilor şi facem masă, că aşa-i obiceiul. Îi am pe părinţi îngropaţi aici, şi pe soţ puţin mai departe. Tot ce vedeţi aici pe masă e de casă. Am muncit vreo 3 zile ca să le fac pe toate”, ne-a spus Didina, o femeie romă.

Într-un alt colţ, alte trei mese bogate cu de-ale gurii şi băutură şi lăutari. La câteva zeci de metri distanţă, un alt lăutar, “nerevendicat” de vreo familie romă, cânta cu jale pe la fiecare mormânt, doar-doar i-o ieşi şi lui ceva ciubuc. Numai că românii l-au izgonit, căci ei voiau să-şi plângă rudele în linişte. Pus pe harţă, lăutarul singuratic s-a certat cu o femeie în vârstă şi a înjurat-o. În apărarea acesteia, a sărit un tânăr, iar cearta a degenerat în îmbrânceli. Poliţiştii locali au fost sesizaţi de femeie, între timp, iar lăutarul a fost amendat cu 200 lei, conform Legii 61/1991, şi scos din cimitir, pentru a nu mai cauza şi alte conflicte.

Câteva ore mai târziu, poliţiştii locali au mai amendat un brăilean, de 47 ani, pentru că urina pe gardul cimitirului, aflându-se în stare de ebrietate. În rest, Paştele Blajinilor s-a desfăşurat în linişte.

La extrema cealaltă, s-au situat românii, care împărţeau pacheţele făcute de acasă semenilor mai puţin avuţi. Fără mare tam-tam, fără lăutari şi fără mese îmbelşugate. Numeroşi preoţi au fost prezenţi pentru a citi pomelnicele aduse de enoriaşi şi pentru a sfinţi mormintele.

Este deja al doilea an de când au fost interzise grătarele şi boxele uriaşe în cimitire, fapt ce a făcut ca Paştele Blajinilor să fie mai civilizat ca-n anii precedenţi, când nu ştiai sigur dacă sărbătoarea este pentru pomenirea morţilor ori vreo petrecere pentru rudele în viaţă.

 

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii