Griparea sectorului economico-financiar, de când efectele crizei au început să fie evidente, se reflectă şi într-o creştere alarmantă a evenimentelor care privesc infracţionalitatea pe această linie. Practic, se poate observa că tot mai mulţi oameni de afaceri încearcă să-şi ascundă banii de ochii Fiscului ori să tragă ţeapă partenerilor, asumându-şi astfel riscul de a deveni "vedetele" unui dosar penal. Statistic, numărul de infracţiuni din domeniul economico-financiar a crescut îngrijorător în prima parte a acestui an, iar prejudiciile calculate de inspectorii fiscali precum şi de către poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) ating sume de ordinul milioanelor de euro. De exemplu, numai din evaziune fiscală au fost calculate prejudicii de circa 4,7 milioane euro. Raportat la statisticile aferente lui 2008, ţepele descoperite de la începutul acestui an de către inspectorii fiscali brăileni sunt de aproape 5 ori mai mari decât pe întreg anul trecut! Cumulat, cu prejudiciile generate de eliberarea de CEC-uri fără acoperire dar şi înşelăciuni şi delapidări, suma totală ajunge la circa 45 milioane lei, adică peste 10 milioane euro.
Poliţiştii primesc săptămânal zeci de sesizări privind CEC-uri fără acoperire
De la începutul acestui an, la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Brăila s-a constatat o creştere a numărului de infracţiuni economice în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă în 2008 s-au înregistrat în total 99 de astfel de cauze, în 2009, numai în primele luni au fost constatate 106 infracţiuni economice, prejudiciul însumând aproximativ 45 milioane de lei. De altfel, poliţiştii au întocmit 37 de dosare în care s-a început urmărirea penală pentru infracţiuni la Legea CEC-ului, respectiv emiterea de cec-uri fără acoperire şi 9 dosare pentru înşelăciune cu documente false. La concurenţă cu filele CEC fără acoperire au fost ţepele trase în urma unor afaceri imaginare cu firme radiate, în insolvenţă sau inactive.
Dacă până anul trecut, obţinerea de împrumuturi de la bănci cu ajutorul unor adeverinţe de salarizare false era o modă printre brăileni, acum fenomenul s-a estompat. Sătui de atâtea ţepe, reprezentanţii instituţiilor bancare au început să verifice dacă cei care solicită credite sunt, într-adevăr, angajaţi la societăţile de unde proveneau adeverinţele. În schimb, sesizările privind filele CEC fără acoperire curg din zi în zi, poliţiştii înregistrând săptămânal câte 20-30 de reclamaţii în acest sens. "S-au intensificat controalele în ceea ce priveşte adeverinţele de salarizare aduse de către solicitanţii de credite. În ultima perioadă nu s-au mai înregistrat astfel de reclamaţii, mai vin din vechi, acestea fiind în lucru. Cu file cec şi bilete la ordin fără acoperire, băncile fac câte 20-30 de sesizări pe săptămână, reclamaţiile vin de la toate băncile. Acest fenomen nu a fost stopat niciodată, este pur şi simplu din cauza celui care face relaţia comercială", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila, subinspector Jenel Şogor. Modul de operare al ţeparilor este bine pus la punct, astfel că, după ce îşi fac firme şi câştigă încrederea altor agenţi economici prin achiziţionarea de bunuri de valoare mai mică, îi trag apoi în piept cu sume foarte mari şi dispar. Poliţiştii de la SIF au fost "bombardaţi" dintotdeauna cu reclamaţii privind filele cec şi biletele la ordin fără acoperire, fenomenul fiind constant de la apariţia instrumentelor de plată, respectiv Legea CEC-ului nr. 59/1934. În schimb, oamenii legii au constatat că evaziunea fiscală a luat amploare, mai ales acum pe timp de criză, combaterea acestui fenomen devenind prioritate naţională.
Până acum, şapte cazuri de evaziune fiscală
Potrivit unei statistici a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila, în primele 5 luni ale anului au fost înregistrate nu mai puţin de 7 cazuri de evaziune fiscală, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, când erau înregistrate doar 3 cazuri. "Urmare a acţiunilor de inspecţie fiscală, pentru un număr de 7 contribuabili s-au constatat aspecte, deficienţe şi încălcări ale legislaţiei fiscale ce trebuia cercetate sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale", a explicat directorul coordonator adjunct al DGFP Brăila, Cătălin Picuş. Chiar dacă numărul de cazuri este mic, fenomenul negativ prinde substanţă dacă ne raportăm la valoarea"ţepelor" pe care aceşti contribuabili încercau să le tragă statului. Concret, pentru cele 7 cazuri de evaziune depistate de la începutul anului obligaţiile fiscale stabilite suplimentar, care în fapt reprezintă valoarea prejudiciului creat bugetului de stat, se cifrează la 19,75 milioane lei, adică aproximativ 4,7 milioane euro! Ca termen de comparaţie, în perioada similară din 2008, pentru cele 3 cazuri de evaziune valoarea era de 2,7 milioane lei. În completare, numărul total de astfel de cazuri aferente pentru întreg anul trecut a fost de 5, cu o valoare totală a prejudiciului cifrată la 4,05 milioane lei. Cu alte cuvinte, numai "ţepele" descoperite de la începutul acestui an de către inspectorii fiscali brăileni sunt de 7 ori mai consistente ca valoare decât cele aferente primelor 5 luni din 2008 şi de aproape 5 ori mai mari decât pe întreg anul trecut! "Apreciem că, deşi se înregistrează o creştere a numărului de contribuabili pentru care am întocmit sesizări penale în cursul perioadei ianuarie - mai 2009 faţă de perioada similară din 2008 şi întreg anul 2008, totuşi aceştia reprezintă cazuri particulare, care nu pot fi interpretate ca fiind un comportament evazionist general manifestat la nivelul tuturor agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în aria noastră de competenţă", a încheiat Picuş.
Ţepe de miliarde cu CEC-uri fără acoperire
De la începutul acestui an, mai mulţi administratori de firme care au tras ţepe de miliarde au fost daţi pe mâna judecătorilor. Printre aceştia se numără un gălăţean de 36 de ani, administrator la o societate din Brăila, care a achiziţionat diferite mărfuri de la 23 de agenţi economici din ţară, iar pentru plata acestora a emis şi semnat 28 file CEC şi mai multe bilete la ordin, fără să aibă disponibil în cont. În aproape un an de zile, gălăţeanul Octavian Cristian a tras o ţeapă de peste 13 miliarde de lei şi apoi s-a făcut nevăzut. La scurt timp, ţeparul a fost prins de autorităţile judiciare spaniole şi extrădat. Tot în faţa instanţei a ajuns şi un cadru didactic de la Colegiul Economic "Ion Ghica", acuzat de administratorul unei firme gălăţene că i-a tras o ţeapă de un miliard de lei vechi. Anul trecut, pentru plata mărfurilor achiziţionate de la societatea din Galaţi, profesoara Elena Poli, administrator la "Esimap Consulting" Brăila, a semnat file CEC ce au fost refuzate la plată. Profesorul brăilean a spus că nu a avut intenţia să facă vreo escrocherie, societatea intrând in incidenţă bancară din cauza crizei financiare. În timp ce unii dintre ţepari au reuşit să pună mâna pe bani şi să se facă nevăzuţi, fiind şi acum căutaţi de oamenii legii, alţii au dat nas în nas cu poliţiştii exact când nu se aşteptau. În luna martie, un gălaţean în vârstă de 53 de ani, căutat pentru că se sustrăgea unei pedepse de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătura privată şi uz de fals, a fost găsit de poliţiştii brăileni într-un apartament din municipiu. Iulian Şopârlă a fost dat în urmărire la nivel naţional în mai 2007, după ce, în perioada 2001-2002, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale a emis file CEC fără acoperire în contul bancar, prejudiciind mai multe firme din Galaţi şi din alte oraşe ale ţării, cu suma totală de 230.000 de lei. La rândul său, brăileanul Crăciun Dumitriu, patronul unei firme autohtone, trebuie să dea socoteală pentru două "ţepe" de 60,7 respectiv 256,4 milioane de lei vechi, firmele păgubite fiind din Brăila şi Focşani. Ştiind că este cercetat penal, patronul necinstit a fugit din ţară, la 1 august 2004, fiind arestat în Franţa abia pe 9 ianuarie 2008, în baza unui mandat internaţional.
Dumitru Gîrbăcea, campion la credite obţinute cu acte false
Chiar dacă din acest an numărul reclamaţiilor privind creditele bancare obţinute cu ajutorul unor adeverinţe false s-a redus, poliţiştii au serios de muncă pentru a pune mâna pe ţeparii din anii anteriori. Printre campioni se numără fostul preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor, Dumitru Gîrbăcea, care, folosind date şi documente false, a reuşit să păcălească mai multe bănci şi să obţină ilegal diferite sume de bani. În numai patru luni, el a fost trimis în judecată de două ori, pentru fals şi înşelăciune. La începutul acestui an, Gîrbăcea a fost dat pe mâna instanţei de judecată pentru complicitate la o înşelăciune de 18.000 de lei, în dauna Citi Bank. Ofiţeri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor efectuau, în ianuarie, verificări la unităţile bancare brăilene, aflând cu acest prilej că suspectul avea împrumuturi, în calitate de titular, la BRD, BCR şi Banca Românească. Ulterior, Dumitru Gîrbăcea a fost trimis, din nou în judecată, pentru două împrumuturi obţinute ilegal de la Banca Transilvania, în urmă cu doi ani, prejudiciul fiind de 67.290 lei.
Evazionist de milioane de euro, dispărut fără urmă
Profitând de indulgenţa legii şi de faptul că n-a fost arestat preventiv nici măcar o zi, autorul celei mai mari fraude comise vreodată la Brăila a dispărut fără urmă, ştiind că are de executat cinci ani de închisoare. Ştefan Ilie, de 51 de ani, patronul SC "Sieg Impex" SRL Brăila, a adus un prejudiciu de peste 100 de miliarde de lei vechi (aproximativ 2,5 milioane de euro) statului român. Individul a fost anchetat în libertate şi trimis în judecată de către DNA pentru evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătura privată. În aprilie 2008, evazionistul a fost condamnat, de către prima instanţă, la 5 ani de închisoare, cu executare, sentinţa fiind atacată cu apel, de către inculpat. În ianuarie, Tribunalul Brăila a respins apelul lui Ilie, dar şi apelul DNA, menţinând neatinsă hotărârea instanţei de fond. În fine, inculpatul a pierdut şi ultima cale de atac, recursul înaintat la Curtea de Apel Galaţi, în mai 2009, pe numele lui fiind emis un mandat de executare a pedepsei de 5 ani de închisoare. Cum poliţiştii nu l-au găsit la domiciliu, Ştefan Ilie a fost dat în urmărire la nivel naţional şi internaţional.
