Cu toate ca reprezinta in sine un eveniment exceptional, o adevarata premiera in politica romaneasca, Referendumul din 19 mai nu trebuie privit totusi numai in unicitatea sa, ci trebuie inteles ca, de fapt, este consecinta fireasca a unui intreg sir de evenimente ce s-au derulat pe parcursul a nu mai putin de trei ani... Da, ati citi bine: trei ani!
Mai exact de cind domnul Valeriu Stoica, pierzindu-si autoritatea in fata membrilor PNL, a reusit sa-l impuna ca urmas al sau in fruntea celui mai vechi partid politic al tarii, pe Teodor Stolojan. Cinismul acestui gest a devenit in curind evident, mai precis in momentul in care acesta din urma a inceput sa negocieze personal impreuna cu Traian Basescu protocolul Aliantei D.A.; acest protocol a fost in mod evident conceput in dispretul PNL-ului, partid cotat la acel moment la dublul procentelor electorale ale PD, dar caruia i se cerea paritate completa in toate structurile Aliantei cu reprezentantii PD! Dupa care a urmat... prima tradare. Cea cosmetizata cu lacrimile de crocodil ale prietenului sau din FSN, Traian Basescu. Dar cum cine se aseamana se aduna, asa cum spune intelepciunea romaneasca, nu e greu sa ne dam seama ca aceasta manevra a fost de fapt convenita de la bun inceput intre cei doi!
A urmat candidatura lui Basescu la presedintie. PNL-ul si-a facut de buna credinta datoria in cadrul Aliantei, sprijinind cu toate puterile campania acestuia. Efortul comun fiind incununat de succes, cu totii am crezut ca... vom trai bine! Dar nici de data asta n-a fost asa: pentru ca a urmat... a doua tradare. Cea in care noul Presedinte al tarii a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a culpabiliza in fata natiunii PNL-ul, pe premierul Tariceanu, pentru a forta cu obstinatie ruperea Aliantei, nu inainte de a deturna cit a putut din capitalul electoral al liberalilor catre PD!
Ca Stolojan si cu Basescu au tradat fiecare in felul sau abject PNL-ul nu ar fi o drama nationala. Noi ne-am invatat lectia si acum ii prevenim si pe altii asupra naturii dubioase a acestor tradatori. Grav este insa ca Basescu si-a extins "atentia" si asupra intereselor nationale, tratindu-le cu aceeasi perfida tradare pe care deja a demonstrat-o... A inscris tara pe coordonatele unei axe fantasmagorice Londra - Washington, ignorind cu iresponsabilitate interesele europene ale Romaniei... A deteriorat relatiile economice si diplomatice ale tarii cu Rusia, cea mai apropiata superputere geografic de noi, iar consecintele sint grave, incepind cu atit de discutatul pret al gazelor naturale... Exista la aceasta ora presedinti de state europene care nu doresc sa viziteze Romania, desi sintem deja in UE, doar pentru ca la Cotroceni se duce o politica antieuropeana, inadecvata si pagubitoare... Dar poate cea mai grava tradare este aceea a spiritului national, Basescu reusind sinistra performanta de a rupe Romania in doua, de a-i invrajbi pe romani intre ei, in loc sa ii adune, ca un adevarat presedinte, sub acelasi steag: al propasirii.
Si inca multe altele, pe care le stim cu totii foarte bine. Restul e tacere, spunea poetul. Tacerea minioasa din cabina de votare, unde avem sansa istorica de a corecta o greseala: numirea in fruntea statului a unui tradator de meserie (a propos, va mai amintiti de celebra replica "Petrica, esti cel mai tare!"...?!). Pentru ca, la urma urmei, nu e mai omeneste si crestineste sa-l demitem acum, decit sa-l judecam peste doi ani de Inalta Tradare?!...
Ba DA!
Mai exact de cind domnul Valeriu Stoica, pierzindu-si autoritatea in fata membrilor PNL, a reusit sa-l impuna ca urmas al sau in fruntea celui mai vechi partid politic al tarii, pe Teodor Stolojan. Cinismul acestui gest a devenit in curind evident, mai precis in momentul in care acesta din urma a inceput sa negocieze personal impreuna cu Traian Basescu protocolul Aliantei D.A.; acest protocol a fost in mod evident conceput in dispretul PNL-ului, partid cotat la acel moment la dublul procentelor electorale ale PD, dar caruia i se cerea paritate completa in toate structurile Aliantei cu reprezentantii PD! Dupa care a urmat... prima tradare. Cea cosmetizata cu lacrimile de crocodil ale prietenului sau din FSN, Traian Basescu. Dar cum cine se aseamana se aduna, asa cum spune intelepciunea romaneasca, nu e greu sa ne dam seama ca aceasta manevra a fost de fapt convenita de la bun inceput intre cei doi!
A urmat candidatura lui Basescu la presedintie. PNL-ul si-a facut de buna credinta datoria in cadrul Aliantei, sprijinind cu toate puterile campania acestuia. Efortul comun fiind incununat de succes, cu totii am crezut ca... vom trai bine! Dar nici de data asta n-a fost asa: pentru ca a urmat... a doua tradare. Cea in care noul Presedinte al tarii a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a culpabiliza in fata natiunii PNL-ul, pe premierul Tariceanu, pentru a forta cu obstinatie ruperea Aliantei, nu inainte de a deturna cit a putut din capitalul electoral al liberalilor catre PD!
Ca Stolojan si cu Basescu au tradat fiecare in felul sau abject PNL-ul nu ar fi o drama nationala. Noi ne-am invatat lectia si acum ii prevenim si pe altii asupra naturii dubioase a acestor tradatori. Grav este insa ca Basescu si-a extins "atentia" si asupra intereselor nationale, tratindu-le cu aceeasi perfida tradare pe care deja a demonstrat-o... A inscris tara pe coordonatele unei axe fantasmagorice Londra - Washington, ignorind cu iresponsabilitate interesele europene ale Romaniei... A deteriorat relatiile economice si diplomatice ale tarii cu Rusia, cea mai apropiata superputere geografic de noi, iar consecintele sint grave, incepind cu atit de discutatul pret al gazelor naturale... Exista la aceasta ora presedinti de state europene care nu doresc sa viziteze Romania, desi sintem deja in UE, doar pentru ca la Cotroceni se duce o politica antieuropeana, inadecvata si pagubitoare... Dar poate cea mai grava tradare este aceea a spiritului national, Basescu reusind sinistra performanta de a rupe Romania in doua, de a-i invrajbi pe romani intre ei, in loc sa ii adune, ca un adevarat presedinte, sub acelasi steag: al propasirii.
Si inca multe altele, pe care le stim cu totii foarte bine. Restul e tacere, spunea poetul. Tacerea minioasa din cabina de votare, unde avem sansa istorica de a corecta o greseala: numirea in fruntea statului a unui tradator de meserie (a propos, va mai amintiti de celebra replica "Petrica, esti cel mai tare!"...?!). Pentru ca, la urma urmei, nu e mai omeneste si crestineste sa-l demitem acum, decit sa-l judecam peste doi ani de Inalta Tradare?!...
Ba DA!
