Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Turnatorul Vasile: "Imi face o deosebita placere sa recunosc ca l-am turnat pe dl. Cibu"

Reporter: Au inceput sa iasa la iveala turnatorii patriei.Vasile: Am vazut si eu. Pe mine insa nu m-a intrebat nimeni nimic, nu m-a deconspirat nimeni, ceea ce, sincer, mi-a provocat un sentiment de tristete. E ca si cum as fi turnat degeaba toata viata. Imi pare rau ca nu mai sint tinar, ca nu am vreo functie importanta, sa fi fost dat si eu in vileag, asa cum s-a intimplat cu Felix-Voiculescu.Reporter: Cind ai inceput sa torni?Vasile: Ahaa, demult, aproape ca am si uitat. De fapt, stai asa, ca mi-am adus aminte. Eram in clasa a doua. Mie imi placeau filmele alea cu spioni si am vrut sa joc si eu intr-un film dintr-asta. Tovarasa mea invatatoare era si ea turnatoare la Securitate si m-a cooptat si pe mine in echipa. Saptaminal, scriam ce fac parintii mei acasa, ce mincam, citi bani avem si daca se spun bancuri cu Ceausescu la noi in apartament. Apoi, mai trebuia sa torn si despre ce faceau ceilalti colegi de clasa, adica parintii lor. Ma dadeam prieten cu ei, ii trageam de limba si piram tot. Imi aduc aminte ca pe tatal unui coleg de clasa l-au arestat. Sa fi fost din cauza celor spuse de mine? Se prea poate, dar daca nenea ala uneltea impotriva regimului, eu ce sa-i fac? Si-a facut-o cu mina lui. Dupa asta am turnat si in liceu. Era mult mai usor, ca intelegeam altfel evenimentele care se petreceau in jurul meu si puteam sa torn cu o precizie mult mai mare. Tin minte ca la banchetul de la sfirsitul clasei a XII-a, cind toti s-au imbatat, s-au spus lucruri extrem de interesante despre tovarasul Nicolae Ceausescu. Nu exagerez, da' cred ca dupa banchetul ala am scris vreo sapte foi, mai mult decit am scris la Bacalaureatul la limba romana. Pina si ofiterul care raspundea de mine s-a crucit. Tot timpul imi zicea ca am stofa, ca sint nascut sa fiu turnator. Dom'le, daca imi placea ce fac, normal ca totul iesea tais.Reporter: In facultate ai turnat?Vasile: Ma, uite asta este regretul meu. Eu am facut facultatea aici in Braila si nu am avut posibilitatea sa-mi demonstrez talentul de turnator. Ghinionul meu a fost ca nu aveam studenti straini in facultate, de care Securitatea era foarte interesata. Desigur, era de turnat in clasa noastra, dar dezvaluirile nu erau atit de spectaculoase. De asta zic ca m-am cam irosit in facultate, aproape ca mi-am iesit din mina. Am revenit insa in forta, imediat dupa ce am absolvit facultatea. A, sa nu uit: am turnat un pic si in Armata, dar cit de mult te poti afirma in 9 luni, cit dura atunci stagiul militar? Eu am fost turnator de cursa lunga si am zis ca atunci cind am inceput o treaba, sa o torn pina la capat. Dar sa revin la locul meu de munca. Deci eu am fost repartizat la Progresul. Am fost coleg cu domnul Cibu, ca sa zic asa. Poate ca unii vor zice ca ma laud aiurea, dar imi face o mare placere sa recunosc ca l-am turnat de citeva ori pe dl. Cibu. Problema este ca nu prea aveam ce sa torn. Eu eram un amarit de inginer si nu prea aveam acces in anturajul restrins al d-lui Cibu. Cu toate astea, am reusit sa string ceva date.Reporter: De exemplu?Vasile: Pai, de exemplu, atunci cind tovarasul Ceausescu a vizitat intreprinderea Progresul. A fost mobilizare generala, am muncit pe brinci pentru ca totul sa iasa ca la carte. Si la un moment dat, se pune in discutie traseul pe care trebuia plimbat tovarasul. Unii ziceau ca e prea lung, ca sa-l mai scurtam un pic, ca daca se enerveaza tovarasul. La care dl. Cibu si-a iesit din pepeni si a urlat: "Stiti ceva, tovarasi? Daca nu-i convine sa mearga atit de mult pe jos, sa stea pe loc, la rind la lapte, sa vada si el cum este sa astepti ca boul sase ore pina vine masina!". Grele vorbe si extrem de grave. Am trecut aceste fraze in nota mea informativa, dar sa stii ca dl. Cibu nu a patit nimic. Chiar am ramas surprins. Inseamna ca dl. Cibu avea propteli mari la centru, iar tovarasii de la Securitate au luat totul in gluma. Treaba lor, eu mi-am facut datoria.Reporter: Si acum ce mai torni?Vasile: Acum sint pensionar. Sint dezolat, de ce sa nu recunosc. Nu mai este ca pe vremuri, nu mai am incarcare, cum se zice. Ma plimb de colo-colo prin parcuri, mai trag cu urechea la ce intimpla in jurul meu, dar calitatea informatiilor a scazut. In ziua de azi toata lumea critica regimul. Si o face pe fata. Poftim, jurnalistii scriu tot soiul de mascari si nu se mai mira nimeni. In ziua de azi, esti suspect daca, de exemplu, nu il injuri pe Basescu, asa ca turnatorii au cam ramas fara obiectul muncii. De ce sa nu recunosc, obisnuiesc sa-i mai spionez pe vecinii mei de scara, asta ca sa nu-mi pierd antrenamentul. Stiu cine si-a luat frigider nou, cine are mai multe persoane in casa decit a declarat la intretinere si ii stiu pe toti tinerii care fumeaza pe ascuns. Ce sa fac insa cu aceste date? Cui sa mai trimit note informative? S-au schimbat vremurile. Citeodata simt ca am imbatrinit degeaba. Slava Domnului, am o pensie frumusica, dar am si turnat aproape 30 de ani in cimpul muncii, deci o merit. Ma cuprinde insa nostalgia cind ma gindesc ca atunci cind ajunsesem la maturitate si devenisem un turnator de mare calibru s-a intimplat nenorocirea aia de Craciun, iar tovarasul Ceausescu a fost executat. Securistii si-au gasit de lucru in alta parte, dar pe noi, turnatorii, ne-a uitat toata lumea. Pina si CNSAS-ul asta da semne ca il doare in cot de noi. Halal recunostinta, dupa ce m-am chinuit atita sa-mi fac cit mai bine treaba!




Categorie articol: 

Comentarii