Teroarea mirosului de porci, experimentată de ani de zile în municipiul Brăila, din cauza fermei de porci patronate de Gheorghe Caruz, s-a mutat și peste orașul Însurăței. De aproximativ un an, sute de familii din Însurăței, ale căror case sunt situate în partea de oraș unde se află fostul sediu al Cooperativei Agricole de Producție (CAP) "Grivița Roșie", își pot deschide ferestrele doar în funcție de direcția vântului. Dacă vântul bate dinspre grajdurile CAP-ului, atunci ferestrele trebuie închise bine de tot. În caz contrar, casa se umple de duhoarea porcină pe care brăilenii o cunosc cu vârf și îndesat. Sunt situații în care mirosul experimentat de locuitorii Însurățeilor este de câteva ori mai puternic decât cel simțit la nivelul municipiului. Asta se întâmplă în casele situate în imediata apropiere a fostei CAP. "Parcă am trăi direct în cocina porcilor, așa miroase", spun locatarii acelor case.
Problemele au început în Însurăței odată cu punerea în funcțiune a unei investiții de aproape trei milioane de lei noi, finanțată prin programul SAPARD. Investiția a avut ca obiectiv înființarea unui adăpost pentru îngrășarea suinelor și a aparținut societății "Ciupercă și fii" SRL. Adăpostul respectiv a fost amenajat în două hale ale fostei CAP "Grivița Roșie", din Însurăței. Ce-i drept, s-a folosit tehnologie de ultimă generație, ce permite creșterea asistată de computer a câtorva mii de porci. Calculatorul stabilește rația de hrană a animelelor, iar furajele ajung în hală pe bandă rulantă, astfel că este nevoie de doar trei angajați care să supravegheze întreaga crescătorie. Tehnologia aceasta, oricât de modernă ar fi ea, nu a împiedicat mirosul de bălegar să se împrăștie peste tot, deși, în teorie, în jurul halelor n-ar fi trebuit să existe nimic în aer care să irite simțurile olfactive. E posibil ca problema să fie cauzată de faptul că ferma nu dispune de stație de epurare a dejecțiilor. Acestea se adună în niște bazine subterane, aflate chiar sub halele unde sunt crescute animalele. Metodologia de lucru prevede ca fosele septice să fie vidanjate periodic, iar dejecțiile lichide să fie împrăștiate pe terenurile agricole de lângă localitate, pe post de îngrășământ natural.
Mirosul ar putea să provină din aceste fose septice, deși ele ar trebui să fie foarte bine izolate de exterior. Cert este că gurile de aerisire ale halelor împrăștie permanent în atmosferă un puternic miros de bălegar. "Măcar dacă ar fi pus și ei niște coșuri, ceva, la gurile acestor ventilatoare, să împrăștie mirosul mai sus, în atmosferă, nu așa, la nivelul solului. Când bate vântul spre noi, e nenorocire", ne-a spus Ionel Androne, locatarul a cărui casă se află cel mai aproape de halele cu porci.
"Nu mai putem suporta!"
Cei din Însurăței au îndurat mirosul toată vara, dar la un moment dat n-au mai suportat. La inițiativa consilierului local Ionuț Lungu, nu mai puțin de 144 de persoane au semnat, la sfârșitul lunii septembrie, o sesizare adresată mai multor instituții, printre care Primăria Însurăței, Prefectura Brăila, Garda de Mediu, Autoritatea de Sănătate Publică, Direcția Sanitar Veterinară sau Ministerul Mediului. "De aproximativ un an, la foarte mică distanță (150 m) de ultima casă a localității, în incinta fostului CAP «Grivița Roșie», a luat ființă un complex de îngrășare a suinelor. La puțin timp de la începerea activității, locuitorii orașului au constatat că dinspre acesta vine un miros insuportabil de dejecții suine. Acest fapt s-a acutizat odată cu venirea anotimpului cald, astfel încât, pe tot parcursul anului, mirosul a fost constant și atât de deranjant, că oamenii nu mai pot sta în propriile curți, fiind forțați să țină ferestrele și ușile caselor închise. Având în vedere faptul că, practic, acest complex se află în interiorul localității considerăm că nu au fost respectate condițiile legale la momentul autorizării lui și solicităm luarea măsurilor legale care se impun pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații extrem de stringente pentru locuitorii acestei părți a orașului Însurăței", se arată în respectiva reclamație.
Locatarii Însurățeiului se plâng că pe lângă mirosul puternic generat de halele cu porci, pute îngrozitor și de la dejecțiile cărate cu vidanja pe câmp, împrejurul localității. Reporterii noștri au experimentat, miercuri, 7 octombrie, cu propriile simțuri olfactive, cum mirosea când vidanja a deșertat acele dejecții lichide pe un teren agricol situat în imediata vecinătate a șoselei care leagă orașul Însurăței de comuna Bărăganu. Vă putem spune, așadar, că nu este deloc indicat să te afli în apropierea acelei vidanje, când începe să-și împrăștie conținutul...
"Cred că nu se respectă tehnologia!"
Acum, la un an de la deschiderea obiectivului, confruntați cu aerul îmbâcsit de "parfum" porcin, locuitorii Însurățeiului se întreabă cum a fost posibil ca Primăria să dea aprobare pentru funcționarea acestei ferme în imediata vecinătate a localității. Se mai întreabă, de asemenea, cum a putut Agenția pentru Protecția Mediului să-și dea avizul.
Pentru primarul Gheorghe Ionel lucrurile au părut clare, în momentul aprobării, dar între timp au devenit cam tulburi. "Când s-a aprobat investiția în Consiliul Local, investitorul și-a luat angajamentul să folosească o tehnologie care nu provoacă disconfort olfactiv. În plus, am ținut cont de faptul că urma să se creeze niște locuri de muncă în localitate. Acum, nu știu ce se întâmplă, de ce miroase așa. Probabil că nu se respectă tehnologia respectivă. Noi am luat notă de sesizarea cetățenilor și am invitat Garda de Mediu și pe patronul fermei la o discuție, pentru a vedea unde este problema și cum se poate rezolva, ca să nu ne mai confruntăm cu acest miros", ne-a declarat primarul.
Agenția pentru Protecția Mediului Brăila ne-a dat asigurări, prin vocea directorului Liliana Ioan, că s-au respectat toate procedurile legale pentru acordarea autorizației de mediu. "S-a făcut dezbatere publică, în 2005, pentru acordul de mediu necesar în vederea obținerii finanțării și construirii obiectivului. Deși s-a anunțat public această dezbatere, nu a participat nimeni care să își exprime o opinie contrară funcționării fermei de porci în respectiva locație. De asemenea, în luna ianuarie 2009, s-a anunțat public, prin afișarea în incinta Primăriei Însurăței, că se pot depune contestații legate de obținerea autorizației de mediu pentru funcționarea obiectivului. În acel moment, ferma deja fusese inaugurată, locatarii știau de existența ei dar, de asemenea, nu a fost nimeni interesat să-și spună punctul de vedere. Agentul economic a primit, astfel, autorizația de mediu", ne-a informat directorul Ioan.
Au fost, totuși, voci, în Consiliul Local Însurăței, care au atras atenția că ar trebui studiată mai bine situația, înainte de a se da aprobare. "Eu le-am spus colegilor că e bine să ținem cont de ceea ce se întâmplă la Brăila, cu mirosul generat de complexul de porci de acolo. Am fost acuzată că sunt contra creării unor locuri de muncă. Se vede acum ce s-a întâmplat: s-au creat două locuri de muncă, iar lumea din oraș nu poate respira din cauza mirosului", ne-a declarat consilierul local Lenuța Pricop.
Neconcordanțe cu autorizația de mediu
În autorizația de mediu eliberată de APM Brăila se specifică faptul că Adăpostul pentru Creșterea Suinelor trebuie amplasat la minim 500 metri distanță de localitate. Pe teren se vede, însă, că obiectivul se află mult mai aproape. O altă obligație prevăzută de autoritatea de mediu este ca agentul economic să nu împrăștie în câmp dejecțiile de porc fără să prezinte, în prealabil, la sediul APM, un raport pedologic referitor la starea solului unde urmează să se facă deversările. Ori, după cum ne-a informat conducerea APM, reprezentanții SC "Ciupercă și fii" SRL n-au prezentat acest raport, deși, după cum se poate constata în teritoriu, împrăștie "la greu" dejecții pe câmp.
Directorul fermei, Dan Ciomagă, ne-a declarat că ferma și-a păstrat denumirea, deși, în urmă cu două luni, și-a schimbat proprietarul. "Când am cumpărat-o, am verificat cu atenție dacă există toate autorizațiile legale. Din punctul nostru de vedere, după cum e făcută ferma, cu colectarea dejecțiilor în bazinele acelea de sub hale, nu ar trebui să fie probleme cu mirosul. Vom verifica mai atent dacă se respectă procesul tehnologic. În ceea ce privește deversarea dejecțiilor, s-a făcut cartografierea solului și avem contract cu o firmă agricolă pe terenul căreia ducem acest îngrășământ natural", ne-a declarat directorul fermei.
