Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Taranii braileni isi fura apa unul altuia

Seceta micsoreaza din ce in ce mai mult nivelul apei in fintini, iar pe la sate lumea incepe sa aiba probleme cu apa de baut sau de spalat. Unde nu exista puturi forate la mare adincime, situatia devine critica. In mediul rural brailean, insa, chiar si pe unde exista astfel de puturi, cu apa din belsug, seceta tot se face simtita. Si asta pentru ca taranii isi fura caciula unii altora, mergind pe principiul "mie sa-mi mearga bine, ca de altii nu ma intereseaza". Sa luam cazul satului Latinu, de exemplu! Comunitate bine gospodarita, recunoscuta in tot judetul pentru eficienta administratiei locale, aici exista doua puturi forate la 120 metri adincime, dotate recent cu pompe de mare putere tinute in functiune nonstop. Om cu experienta de 30 de ani in sisteme de irigat, Nicolae Baluta, viceprimarul comunei Maxineni, de care apartine si Latinu, ne-a spus ca aceste pompe, achizitionate recent, cu 116 milioane de lei vechi, ar putea duce alimentarea unui oras de talia Tulcei. La Latinu, insa, nu fac fata si asta pentru ca, explica edilul, satenii din jurul castelelor de apa isi uda non-stop gradinile. Ba mai mult, au tras furtunul in fintina din batatura si-l lasa sa curga acolo, ca sa-si faca o rezerva de apa. Asa se face ca cine locuieste mai la capatul retelei fie are o presiune foarte scazuta la robinet, fie nu are apa deloc. "Ne tot ducem in control si incercam sa le explicam ca apa asta din reteaua comunala nu e pentru udatul gradinilor sau macar, daca uda, sa ude putin si sa mai inchida robinetul, sa ajunga si la marginea satului. Cind apare comisia de la Primarie, se anunta intre ei si isi ascund furtunele. Din cite am constatat, 45 de fintini sint alimentate abuziv cu apa din putul forat. Culmea e ca nici cei care se confrunta cu lipsa apei nu colaboreaza cu noi si refuza sa faca plingere impotriva celor ce folosesc reteaua abuziv. Se multumesc daca acestia ii lasa sa ia o galeata-doua pe zi, in loc sa beneficieze de apa la robinet, asa cum au dreptul", ne-a descris viceprimarul situatia de neinteles cu care se confrunta. Atitudinea satenilor este cu atit mai ciudata cu cit se pling continuu la Primarie de lipsa apei! "Noi nu putem fi acuzati de lipsa de interes. Am achizitionat pompele astea noi, nemtesti si daca oamenii s-ar comporta civilizat, ar fi apa pentru toti. Ar trebui sa contorizam consumul de apa, si atunci nu le-ar mai conveni sa-si ude gradinile toata ziua. Dar, ca sa punem contoare la toate cele 1.600 familii, din comuna Maxineni si satele Latinu si Corbu, ne-ar costa miliarde de lei vechi si nu avem la buget decit 900 milioane lei vechi pentru asa ceva", ne-a marturisit viceprimarul. Potrivit acestuia, in prezent, oamenii conectati la reteaua de apa platesc in sistem pausal, in functie de membrii familiei si animalele din gospodarie. Unei familii ii revine pe an, indiferent de cita apa consuma, in jur de 150-200 lei noi.

Criza apei mocneste

In Latinu, criza apei mocneste printre sateni. "Nu curge apa de cind a venit vara si astia de la Primarie vor sa le dam bani sa faca nu stiu ce reparatii la retea. Sa nu-i prind pe la poarta mea, ca nu le dau nici un leu!", isi exprima nemultumirea Jean Cernat, unul dintre cei cu robinetele uscate. Reteaua sateasca functioneaza pe baza gravitatiei. Apa este extrasa de la 120 metri adincime si urcata, cu ajutorul pompelor, in doua bazine suspendate la 20 metri inaltime iar de aici ajunge, prin cadere libera, in reteaua din sat. Primaria spune ca, atunci cind nu ploua si nu e nevoie sa se ude gradinile, presiunea e atit de mare in toata reteaua ca "sparge galeata". Familia Niculinei A. are noroc: gospodaria sa se afla chiar linga unul dintre puturile forate, iar apa e din belsug. Joi, 26 iulie, pe la ora 12.00, femeia isi uda straturile de rosii. Cind reporterul o intreaba, peste poarta, care e situatia cu apa, ea lasa sa-i scape furtunul din mina si spune ca ii ajuta oricind pe cei care nu au presiune la robinet. "Ii las sa ia apa de la canalul nostru", explica femeia si insira citeva nume ale vecinilor pe care-i primeste in batatura: cutare, cutare si cutare. "Ne ajutam intre noi, ca doar sintem oameni!", intareste Niculina. Mai departe, la vreo suta de metri de castel, Nicu V. are o teorie: apa nu ajunge la marginea satului fiindca sint conductele vechi si colmatate. Si Nicu V. are suficienta presiune sa-si ude legumele. La 200 m mai incolo, insa, familia Momescu are o presiune la robinet ca abia reuseste sa umple o galeata in zece minute. "Cum sa avem presiune daca astia uda toata ziua. Ei uda toata gradina si noi n-avem sa dam apa la trei rinduri de rosii!", se plinge Petruta Momescu. "Care-s "astia"?", intreaba reporterul, iar femeia ezita sa vorbeasca, dar face un gest sugestiv spre gospodaria vecinului Nicu V.




Categorie articol: 

Comentarii