De curind, Muzeul Brailei s-a Imbogatit cu o generoasa donatie venita din partea doamnei Tamara Nasturel, sotia
ilustrului istoric Petre St. Nasturel.
Nascuta la Chisinau In 1930, Tamara Nasturel a fost atrasa Intreaga-i viata de arta, sub toate
formele ei: a studiat Literele si Teatrul, apoi s-a dedicat plasticii, urmind cursurile Scolii Populare de Arte din Bucuresti, sectia
sculptura, In intervalul 1960-1963.
Simtind viata formelor, descifrind chemarea interioara a materiei de a fi plamadita, sub imperiul
limbajului plastic, In volume expresive si evocatoare, artista a Inceput sa-si expuna, cu succes, lucrarile In manifestari de grup: la
expozitiile municipale de la Sala Dalles din Bucuresti (1965-1968), la expozitiile internationale de medalistica “La femme dans la medaille”
de la Madrid - 1968 si la cele din Praga si Bratislava - 1969 sau la cea de la Atena, “Artistes femmes” - 1973. Are si o “personala” la Casa
de Cultura a Tineretului de pe Aleea Alexandru - 1969. Din 1976 s-a stabilit In Franta si a continuat sa expuna, cu regularitate, la “Salon
Sud 92” din Issy-les-Moulineaux, apoi sa-si organizeze “personale” la Galeria B.N.P. de pe Boulevard Malesherbes din Paris - 1981, la sala
Primariei Arondismentului VII, rue de Grenelle - 1990, la Maison pour Tous din Ville d’Avery - 1990 si la Galerie Hartman de pe rue des
Ecoles - 1994. O noua prezenta la o manifestare internationala are In 1984, la Atena. Reputatul gazetar si om de cultura Dan Romascanu,
editor al revistei “Dorul” ce apare In Danemarca si este difuzata In toata lumea pentru romanii din diaspora, i-a facut cinstea de a ilustra,
timp de un an, In 2000, copertile elegantului sau periodic, cu reproduceri ale lucrarilor ei.
Un artist cu o atit de bogata participare
expozitionala este evident ca are ceva de spus, iar mesajul, plin de umanism, este pe Intelesul tuturor. Intr-adevar, privind sculpturile, In
lemn sau piatra, ale Tamarei Nasturel te vezi In fata unor creatii de larga respiratie, unde lectiile vizuale ale lui Brancusi, Jean Arp,
Etienne Hajdu si George Apostu sint dizolvate In propria-i sensibilitate si imaginatie. Blocuri monolite se deschid spre privitor pentru a-i
oferi o poveste, un cintec dulce sau o tandra mingiiere. Creatiile Tamarei Nasturel au o deosebita tactilitate: suprafetele rugoase, obtinute
prin buceardare, converg spre planuri line si netede, perfect lustruite, care invita la odihna si reculegere. De altfel, tema religioasa o
preocupa, cu constanta, pe autoare si o trateaza cu multa devotiune: o Maica a Domnului Indurerata este admirabil sugerata de citeva volume
spiralate, taiate In piatra, ce se termina cu o forma oblonga, ca o figura fara identitate, dar Inclinata Intr-un unghi atit de maiestru ales
Incit sugereaza jalea profunda; “Sfinta Familie” este atit de Inchegata In compunere Incit da Intreaga forta a unirii dintre membrii Ei, iar
lemnul In care este cioplita confera caldura formelor moi, carnale, dar viguroase care definesc subiectul. “Melcul” este o sintetica
reprezentare a minusculei fiinte ce-si cara In spate locuinta. “Dinamica” este o chintesenta a fortei stapinite si a velocitatii unei miscari
In devenire.
Toate aceste lucrari dovedesc un artist pasionat de opera sa, dornic sa dea bucurii estetice publicului si sa-l invite la o
privire reflexiva, spre propriul eu. Donatia Tamarei Nasturel Ii face cinste si-i asigura un loc privilegiat Intr-un muzeu recunoscut pentru
valorile ce le detine In patrimoniu.
ilustrului istoric Petre St. Nasturel.
Nascuta la Chisinau In 1930, Tamara Nasturel a fost atrasa Intreaga-i viata de arta, sub toate
formele ei: a studiat Literele si Teatrul, apoi s-a dedicat plasticii, urmind cursurile Scolii Populare de Arte din Bucuresti, sectia
sculptura, In intervalul 1960-1963.
Simtind viata formelor, descifrind chemarea interioara a materiei de a fi plamadita, sub imperiul
limbajului plastic, In volume expresive si evocatoare, artista a Inceput sa-si expuna, cu succes, lucrarile In manifestari de grup: la
expozitiile municipale de la Sala Dalles din Bucuresti (1965-1968), la expozitiile internationale de medalistica “La femme dans la medaille”
de la Madrid - 1968 si la cele din Praga si Bratislava - 1969 sau la cea de la Atena, “Artistes femmes” - 1973. Are si o “personala” la Casa
de Cultura a Tineretului de pe Aleea Alexandru - 1969. Din 1976 s-a stabilit In Franta si a continuat sa expuna, cu regularitate, la “Salon
Sud 92” din Issy-les-Moulineaux, apoi sa-si organizeze “personale” la Galeria B.N.P. de pe Boulevard Malesherbes din Paris - 1981, la sala
Primariei Arondismentului VII, rue de Grenelle - 1990, la Maison pour Tous din Ville d’Avery - 1990 si la Galerie Hartman de pe rue des
Ecoles - 1994. O noua prezenta la o manifestare internationala are In 1984, la Atena. Reputatul gazetar si om de cultura Dan Romascanu,
editor al revistei “Dorul” ce apare In Danemarca si este difuzata In toata lumea pentru romanii din diaspora, i-a facut cinstea de a ilustra,
timp de un an, In 2000, copertile elegantului sau periodic, cu reproduceri ale lucrarilor ei.
Un artist cu o atit de bogata participare
expozitionala este evident ca are ceva de spus, iar mesajul, plin de umanism, este pe Intelesul tuturor. Intr-adevar, privind sculpturile, In
lemn sau piatra, ale Tamarei Nasturel te vezi In fata unor creatii de larga respiratie, unde lectiile vizuale ale lui Brancusi, Jean Arp,
Etienne Hajdu si George Apostu sint dizolvate In propria-i sensibilitate si imaginatie. Blocuri monolite se deschid spre privitor pentru a-i
oferi o poveste, un cintec dulce sau o tandra mingiiere. Creatiile Tamarei Nasturel au o deosebita tactilitate: suprafetele rugoase, obtinute
prin buceardare, converg spre planuri line si netede, perfect lustruite, care invita la odihna si reculegere. De altfel, tema religioasa o
preocupa, cu constanta, pe autoare si o trateaza cu multa devotiune: o Maica a Domnului Indurerata este admirabil sugerata de citeva volume
spiralate, taiate In piatra, ce se termina cu o forma oblonga, ca o figura fara identitate, dar Inclinata Intr-un unghi atit de maiestru ales
Incit sugereaza jalea profunda; “Sfinta Familie” este atit de Inchegata In compunere Incit da Intreaga forta a unirii dintre membrii Ei, iar
lemnul In care este cioplita confera caldura formelor moi, carnale, dar viguroase care definesc subiectul. “Melcul” este o sintetica
reprezentare a minusculei fiinte ce-si cara In spate locuinta. “Dinamica” este o chintesenta a fortei stapinite si a velocitatii unei miscari
In devenire.
Toate aceste lucrari dovedesc un artist pasionat de opera sa, dornic sa dea bucurii estetice publicului si sa-l invite la o
privire reflexiva, spre propriul eu. Donatia Tamarei Nasturel Ii face cinste si-i asigura un loc privilegiat Intr-un muzeu recunoscut pentru
valorile ce le detine In patrimoniu.
