Nu mă sfiesc să recunosc faptul că am fost să semnez pentru a susţine candidatura d-lui Iorga. De ce să-mi fie ruşine, pentru ce să mă ascund? Dimpotrivă, consider că vouă ar trebui să vă fie ruşine, laşilor! Staţi ca şobolanii pe siloz şi nu vreţi să vă implicaţi la modul concret pentru ca Brăila să se poată mândri că nu a stat 2000 de ani degeaba, ci măcar a făcut ceva: a dat un preşedinte ţării!
Am citit ziarele şi am luat act de nota ironică, de caterinca în care au fost redactate relatările de la conferinţele de presă ale d-lui Doru Iorga. Miştouri de autobază, glume de colhoz şi poante a la Nae Lăzărescu & Vasile Muraru - asta am avut neşansa să răsfoiesc prin ziarele Brăilei care pe timpuri obişnuiau să scrie şi adevărul nostru, al tuturor, al oamenilor simpli, ca să zic aşa.
Îmi cer scuze că iar m-a apucat nebuneala şi am deviat de la subiect. Despre ce vorbeam? Aşa, despre dl. preşedinte Doru Iorga. Deci, nu mă luaţi pe mine cu platforma program a d-lui Iorga sau cu alte tâmpenii doctrinare, căci am luat prea multe pastile la viaţa mea ca să mai pun botul la astfel de vrăjeli pe post de tratamente verbale din partea unora ca voi. Deosebirea între mine şi voi este că eu văd viitorul acestei ţări, aşa cum nici cu mintea nu gândiţi, iar pentru asta sunt catalogat nebun (ca orice geniu, de altfel), pentru că îl susţin pe Doru Iorga.
Bine, mă, bestiilor, nu mergeţi să semnaţi pentru candidatura d-lui Doru Iorga, nu îl votaţi şi continuaţi să faceţi mişto de domnia sa. Da' să nu vă prind că regretaţi vreodată chestiile astea, căci promit că am să vă găsesc, iar de ziua voastră de naştere am să vă fac cadou cămaşa mea de forţă D&G.
