Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, inclus anul trecut în cadrul Programului Naţional de Transplant, a primit şi pentru 2014 acreditarea din partea Ministerului Sănătăţii. Până acum, unitatea brăileană nu a avut niciun pacient declarat în moarte cerebrală, însă a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a derula programul.
Un pacient în moarte cerebrală nu mai poate fi salvat, spun medicii, în schimb alţi bolnavi pot primi şansa la viaţă pe care o aşteapă. Ministerul Sănătăţii a acreditat, în anul 2013, 51 de unităţi sanitare cu paturi pentru activităţile de prelevare şi transplant de cord, transplant hepatic şi pancreatic, transplant renal, dar şi pentru prelevare de organe, ţesuturi şi celule. Aflat printre aceste unităţi, Spitalul Judeţean Brăila a reuşit să achiziţioneze toate echipamentele necesare pentru a putea fi pus diagnosticul de "moarte cerebrală", printre care un analizor de gaz şi un electrocardiograf, după cum ne-a precizat Adrian Moşescu, coordonatorul local al programului, as. şef al secţiei ATI 1. Până acum Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila nu a avut niciun pacient declarat în moarte cerebrală, însă are personal pregătit şi aparatură pentru a putea pune acest diagnostic. "Am participat la un curs de iniţiere în programul naţional de transplant, în care am fost informaţi despre criteriile pe baza cărora se poate pune diagnosticul de moarte cerebrală, dar şi cum să comunicăm cu familia potenţialului donator, care trebuie să-şi dea acceptul. Sunt mai multe etape obligatoriu de parcurs", ne-a declarat Adrian Moşescu.
Pentru a pune diagnosticul de "moarte cerebrală" trebuie să se întrunească o echipă de specialişti. Medicii trebuie să aibă la dispoziţie echipamentele necesare atât pentru a pune diagnosticul de "moarte cerebrală", dar şi pentru a susţine funcţiile pacientului până se recoltează organele. Numai în baza diagnosticului de "moarte cerebrală", cel care nu mai are nicio şansă de a supravieţui poate deveni un donator de organe, cu alte cuvinte, un salvator de vieţi.
