Primarul municipiului, Aurel Simionescu, a abordat subiectul crizei refugiaţilor, în conferinţa de presă, spunând că nu crede că aceştia vor ajunge la Brăila. Şi chiar dacă ar veni, oraşul nu are unde să-i cazeze.
Deşi există o fostă cazarmă a Ministerului Apărării Naţionale, cea din spatele Capelei Militare, din cartierul Viziru, aceasta este într-o stare de degradare avansată şi nimeni nu poate fi găzduit în spaţiul respectiv. "În cazarma de la Sfinţii Brâncoveni, de la biserică, dacă mă întrebaţi pe mine, nu poate fi cazat nimeni acolo. Dacă vrem să facem ceva, trebuie lucrări nu numai de igienizare, ci şi lucrări de consolidare. Proiectul pe care l-am avut noi a fost legat de recompartimentarea spaţiilor respective. Acolo sunt dormitoare lungi de 54 de metri pătraţi pe o parte, iar pe cealaltă parte sunt încăperi unde erau înainte biroul comandantului, biroul de arme, etc. plus grupuri sanitare comune. Adică există doar spaţiul, obiectele grupului sanitar nu mai sunt. Acestă cazarmă nu mai poate fi folosită", a declarat edilul municipiului.
"Scăparea" brăilenilor este că Galaţiul are un loc special unde pot fi adăpostiţi refugiaţii, astfel că judeţul vecin poate "absorbi" persoanele în cauză. "Trebuie să ne lămurim de la nivel naţional. Discuţiile sunt făcute...noi am vorbit cu cei de la Galaţi şi mi-au spus că au circa 200 de locuri în adăposturile specifice pentru refugiaţi. Eu înţeleg că cifra despre care vorbim este 4.000 de imigranţi. Ei au deja acoperire în ţară. Spaţii definitive, cum sunt cele de la Galaţi sau de tip tabără, spre exemplu, corturile amplasate în Timiş", a adăugat primarul.
Oricum, oficialul nu se aşteaptă ca valul de imigranţi să ajungă până la Brăila. "La Brăila nu cred că se pune problema, dar eu am mai spus că problema e de viitor. Ce facem cu oamenii ăştia care vin într-un anumit loc şi ce facem dacă atrag după ei alţi oameni? Exodul ăsta va continua. Dar ce se întâmplă dacă oamenii ăştia nu vor să rămână în România?", a conchis Simionescu.
