Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"S-a făcut, prima dată după foarte mulţi ani, o selecţie corectă a valorilor"

Rezultatele la bacalaureat sunt cele mai proaste de până acum. Cel mai prost rezultat s-a obţinut în 2008, când ne-am situat pe locul 37 din cele 42 de judeţe. Promovabilitatea a fost atunci de 59%. Acum, deşi promovabilitatea este de 56%, Brăila se situează pe locul cinci în topul promovabilităţilor pe judeţe. Acest rezultat, destul de apropiat faţă de cel de anul trecut când au promovat 67% dintre candidaţi, ar putea duce la concluzia că la nivelul judeţului Brăila examenul s-a desfăşurat mereu corect. O dovadă în plus că la Brăila nici nu au existat suspiciuni privind posibilitatea de fraudare a examenului a fost şi faptul că Ministerul a trimis aici o singură persoană, în timp ce în judeţele care aveau an de an promovabilităţi suspecte, de peste 95%, cum erau Suceava sau Mehedinţi, au fost trimise echipe formate din mai mult de opt persoane. Înaintea noastră în top sunt judeţele: Suceava - 65%, Harghita - 64%, Constanţa - 58%, Sălaj - 57%. Inspectorul şcolar general Viorel Botea a precizat că procentul de promovabilitate obţinut la examenul de bacalaureat arată că la Brăila există normalitate. "În jurul acestui procent ne situăm aproape în fiecare an. Asta demonstrează că la Brăila există seriozitate, că nu se fac fraude şi că bacalaureatul este pregătit serios în timpul anului şcolar, că materia s-a terminat la timp. Ne-a ajutat să obţinem acest procent şi faptul că cine nu a meritat să intre în bacalaureat nu a intrat. La noi sunt foarte mulţi corigenţi. S-a făcut, prima dată după foarte mulţi ani, o selecţie corectă a valorilor. Unde era 99% a ajuns 27%. Acum, nu ai valoare, nu iei bacalaureatul. Mai dai o dată", a declarat inspectorul general Viorel Botea.

Un elev olimpic a picat bacul

Aşa cum am menţionat în numărul nostru de ieri, la nivel judeţean sunt nouă licee care au reuşit să obţină rezultate la fel de bune ca în anii precedenţi, promovabilităţi de peste 80%: "Murgoci", "Iorga", "Bălcescu", Liceul Pedagogic, Liceul de Artă, Liceul cu Program Sportiv, "Aslan", "Cerna" şi "Sebastian". La "Angelescu" Ianca au promovat 63%, iar la "Ion Ghica", "Vâlsan" Făurei şi "P. S. Aurelian" au promovat doar ceva mai mulţi de 50% dintre candidaţi. La finalul topului se află grupurile şcolare, unde promovabilitatea este între 43%, la Grupul Şcolar Însurăţei, şi 1% la Grupul Şcolar "Panait Istrati": "Brâncoveanu" - 24%, "Saligny" - 24%, "Moisil" 21%, "Edmond Nicolau" - 15%, "Neniţescu" - 14%, "Brâncuşi" - 11%, "Oncescu" Ianca - 10%, Grupul Şcolar Agricol "Gh. K. Constantinescu" - 5%, cei de la zi au promovat 6%.
O situaţie aparent paradoxală s-a înregistrat la Grupul Şcolar "Panait Istrati", unde şi singurul elev cu rezultate la Olimpiadă a picat examenul. "Elevii nu au fost interesaţi de şcoală. Noi am făcut pregătiri, am încercat să-i ajutăm, dar pe ei nu i-a interesat. La simulări s-au obţinut aceleaşi rezultate. La biologie de exemplu, la simulare, cea mai mare notă a fost 3, iar profesoara nu mai ştia ce să le facă să înveţe şi ei ceva. Chiar se gândea să le propună să dea examen la altă disciplină dacă biologia nu-i interesează. După rezultatele atât de slabe de la simuare, a doua zi, la pregătire nu a venit nimeni. Aceşti copii nu sunt interesaţi de şcoală. La o clasă, profesoara de matematică a lăsat să intre în examen doar doi elevi şi nici aceia nu au promovat. Nici elevul olimpic la disciplinele tehnice nu a promovat. Pentru că nu a învăţat. Acesta este un rezultat aşteptat. Ei sunt prima generaţie care au intrat la liceu fără să mai fie obligatoriu să obţină cinci la examenul de final de la clasa a VIII-a. Renunţarea la acel prag ne-a adus elevi foarte slabi. Abia au luat doi sau trei la evaluările externe. Cum să lucrezi la fizică ceva cu ei? La clasa a IX-a avem o clasă întreagă, de 29 de elevi, care poate să rămână repetentă. Noi facem pregătiri cu ei, dar nu vin. Pur şi simplu nu-i interesează. Ne sfidează, iar părinţii îi susţin", a explicat directorul adjunct de la Grupul Şcolar "Istrati", prof. Elena Comişan.

Cele mai multe contestaţii la matematică

Peste 10% dintre lucrările de la Bacalaureat au fost contestate, adică 749 de teze vor fi trimise la recorectare. Cele mai multe sunt la matematică - 249, apoi urmează limba şi literatura română - 231 şi biologia - 104. La celelalte discipline numărul de contestaţii este mult mai mic. La limba română cei mai mulţi candidaţi au fost nemulţumiţi de subiectul trei, care a fost neclar şi la care profesorii evaluatori au fost foarte exigenţi. În replică, inspectorul de limba şi literatura română, prof. Adrian Simion, a precizat că subiectele s-au încadrat în programă şi că orice candidat ar fi trebuit să ştie ce este acela un text dramatic. "Chiar şi elevii din clasa a V-a sau a VI-a învaţă ce este un text dramatic. Cum să încurce textul dramatic cu romanul, sau «Iona» al lui Sorescu cu «Ion» al lui Rebreanu? Ei chiar aveau de ales între trei dramaturgi. Asemenea subiecte s-au lucrat sigur în clasă, iar la simularea din martie chiar au primit genul dramatic. Subiectul a fost clar şi uşor. Adevărul este că nu au învăţat. Aceşti elevi sunt cei intraţi la liceu prin ruta progresivă şi nu au ce căuta la Bacalaureat", a declarat pentru "Obiectiv - Vocea Brăilei" inspectorul Adrian Simion. Rezultatele finale se vor afişa pe 8 iulie.




Categorie articol: 

Comentarii