Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

In Romania, nesimtirea bate saracia

Nu am trecut niciodata granitele tarii, nici macar pasaport nu am avut vreodata, asa ca tot ce stiu despre "afara" stiu de prin carti, de pe net, de la televizor, din ce mi-au povestit prietenii mai norocosi. Si, cu toate acestea, cea mai mare dorinta a mea este sa ajung sa traiesc clipa in care Romania va fi o tara occidentala. Cind s-a discutat prima data despre integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, primele cuvinte la care m-am gindit au fost: corectitudine si decenta, si mi-am imaginat o tara in care tot omul, indiferent de avere, studii sau statut social este tratat ca OM, o tara in care dreptatea si interesul comun sint primordiale. Nu m-am gindit nici o clipa la efortul bugetar si nu am pus niciodata in cumpana cine, ce are de cistigat, cine, ce interese are, ca sa se intimple lucrul acesta. Am zis ca, indiferent de pretul platit, rezultatul merita. Numai ca, dupa cum se misca lucrurile in tara noastra, acum cind timpul pina la integrare se numara in zile, se pare ca tot ce am sperat sint doar vise care, asa cum spune romanul, se duc cu noaptea. Iar lucrul acesta doare, pentru ca de platit pentru o viata mai buna, platim de 16 ani, dar de vazut rezultate vedem doar in curtea altora. Ce primim in schimbul sacrificiilor pe care sintem rugati sa le induram de nici nu mai stim citi ani, in speranta ca vor veni si zile mai bune? Nimic. Aceeasi gramada de gunoi in fata blocurilor, aceleasi tramvaie second hand, aceeasi piata plina de speculanti, magazine pompoase in care toale de calitate indoielnica se vind la pret de "produs de marca", functionari care te plimba sictiriti de la un birou la altul, profesori nemultumiti si scoli ce stau sa cada, cadre medicale plictisite si spitale in care si banala vata este un lux, dar mai presus de toate, conducatori pusi pe capatuiala. Acesta este adevarul: daca de la revolutie incoace primim ceva cu virf si indesat, asta este nesimtirea alesilor nostri. Si, sa va dau doar cele mai recente exemple: in Vrancea, suspiciuni ca s-au cheltuit banii pentru sinistrati in alte scopuri, in Timis, firme de constructii care nu respecta contractele, drept pentru care sute de familii vor face Craciunul in corturi, scandalul laptop-ului lui Miron Mitrea, si, mai nou al autostrazii Bechtel, vezi scandalul votarii legii bugetului, vehementa cu care s-a combatut noua lege a sanatatii, ca, la urma urmei si aici tot despre banuti este vorba. Vezi mai apoi scandalurile din politica, in interiorul PNL, intre PNL si PD, intre D.A. si PSD, intre PSD si toata lumea, cu precadere impotriva lui Basescu. A iesit la rampa pina si Constantinescu, despre care, daca in urma cu ceva timp nu se povestea ca a suferit o interventie chirurgicala, nici nu mai stiam cum arata la fata. Si, culmea, nu uitati, ce cadouri va aduce mosul alesilor nostri. Si, ne mai plingem ca sintem saraci!? Nu, domnilor! Vedeti? Bani sint, dar sint tare prost gestionati. Si asta se intimpla de 16 ani incoace. Si toate acestea, stiti de ce? Pentru ca, in Romania, nesimtirea bate saracia.




Categorie articol: 

Comentarii