Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Românii la șomaj, străinii angajați

* în Brăila lui 2019, marii angajatori încep să-și deschidă brațele spre tot mai mulți muncitori din afara spațiului comunitar *teoretic, se întâmplă asta pe fondul unei lipse acute de forță de muncă autohtonă din mai toate domeniile de activitate, cu precădere din construcții și alimentație publică *criza de forță de lucru de pe plan local este rezolvată parțial cu import de muncitori din Vietnam, Ucraina, Turcia, China, Filipine, Tunisia și, mai nou, Sri Lanka, la care au apelat, recent, cei de la Tancrad * ciudat, valul de angajări din afară este urmat de disponibilizări ale românilor cu vechime, după ce aceștia îi învață meserie pe străini * conducerea Tancrad susține că sunt dați afară salariații prinși la furat de motorină, piese sau care nu-și fac treaba * printre disponibilizați sunt și oameni care, susțin ei, n-au avut niciodată vreo abatere, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la noua politică de personal a Tancrad

 

 

 

Penuria de forță de muncă din județul nostru este atât de gravă, încât Brăila devine, vrând-nevrând un magnet pentru muncitorii străini, fie ei și de la 10.000 de km distanță. Așa se face că în vara lui 2019, pe tot mai multe state de plată ale marilor angajatori din Brăila se găsesc vietnamezi, srilankezi, chinezi, tunisieni, filipinezi, turci și ucrainieni. Sunt oameni care au văzut în orașul de la Dunăre, o barcă de salvare, în timp ce ai noștri brăileni și-au găsit salvarea în "bărcile" din Vest, acolo unde se pare că au și rămas.

În acest context, numai laTancrad au fost angajați, luna trecută, aproximativ 70 de muncitori din Sri Lanka, iar oferta de angajare rămâne deschisă, după cum spune managerul firmei de construcții. Ciudat este însă că valul de angajări de la Tancrad a fost urmat și de disponibilizări, după cum au atras atenția mai mulți muncitori români cu 7 sau 10 ani vechime pe șantierele firmei de construcții. Astfel, într-o sesizare transmisă pe adresa redacției,  oamenii se plâng că au aflat, pe nepusă masă, că posturile lor au fost desființate, numai că, spun ei, în locul lor lucrează acum muncitori din Sri Lanka.

Ionel Patache este unul dintre angajații Tancrad, care au fost dați afară luna la finele lunii trecutr "pe nepusă masă". Are 39 de ani, este din Galați și lucrează de 7 ani la firma de construcții ca mecanic utilaje terasamente, timp în care spune că și-a făcut treaba ca la carte și angajatorul nu ar avea ce să i se reproșeze. "Să aflu de la alți colegi că sunt și eu pe lista cu disponibilizări, nu e corect. Am aflat că postul meu nu mai există, dar eu am văzut că există, doar că a fost ocupat de altcineva, de un srilankez, pe care m-au pus să-l învăț, să-i arăt ce are de făcut. Eu nu am nimic cu oamenii din Sri Lanka, doar nu sunt vinovați că vor și ei un loc de muncă. Eu îi înțeleg pentru că am lucrat și eu în Italia și știu cum e să fii printre străini. Pe mine mă deranjeză că nu am fost informat, așa cum se face.Îmi spui, domnule caută-ți de muncă în altă parte, că restrângem personalul, dar după ce ei au învățat ce au de făcut, pe noi ne-au anunțat , în mai, că suntem disponibilizați. Eu încă mai sunt în preaviz, o săpămână" s-a plâns fostul angajat, iar ca el mai sunt încă 16 persoane, după cum spune Ionel Patache. Unul dintre ei este și domnul Constantin. La fel de confuz cu privire la motivele disponibilizării, dar cu o vârstă ceva mai înaintată, Constantin nu înțelege de ce a rămas fără loc de muncă după 10 ani de vechime în această firmă și se declară dezamăgit față de cum au evoluat lucrurile. "Nu știu din ce motiv îi pun pe oamenii  ăștia pe utilaje, că nici nu știu meserie. Eu încarc 3 mașini, ăla încarcă una. Ca să vă zic că productivitatea a scăzut de când au venit ei, eu așa văd lucrurile", a povestit și domnul Constantin. În replică, fostul angajator susține că ar fi avut motive întemeiate să recurgă la acele disponibilizări. "Deci nu a fost vorba de o concediere colectivă. Nu am dat afară mulți. Doar pe cei prinși că mai fură motorină, piese de la mașini, utilaje, i-am dat afară.  Anul acesta au fost disponibilizați vreo 10 angajați. În fiecare an, cine e prins cu ocaua mică, e dat afară, și numai la noi. E normal, dacă vezi că fură să îl dai afară. Am anunțat și poliția", a declarat Lucian Stanciu din conducerea Tancrad. Sursa citată a mai explicat că din lipsă de muncitori români s-a văzut nevoit să apeleze la străini, față de care s-a arătat mulțumit până acum. "E adevărat că am adus angajați și din Sri Lanka pentru că în România nu mai găsești forță de muncă, nu mai găsim oameni pentru lucrări. Pot să spun că sunt harnici, se pricep, doar s-a dat probă de lucru cu ei acolo. Deci nu s-au adus cu ochii închiși. Noi le-am asigurat cazare și masă", a afirmat managerul firmei de construcții. Nou-veniții sunt cazați în județele Brăila, Galați și Vrancea, în localitățile Vădeni, Condrea și Focșani.

Potrivit acestuia, Tancrad are în momentul de față în jur de 1.000 de salariați și a anunțat că își dorește pe șantiere, cât mai mulți oameni dornici să muncească. Însă forță de muncă se tot caută la Brăila, în mai toate domeniile, cu precădere în alimentație publică și în construcții, acolo unde s-au majorat forțat salariile la 3.000 de lei brut. Asta se vede atât în lista cu locuri de muncă disponibile la această dată la Brăila, care numără aproximativ 400 de joburi, dar și în ofertele de locuri de muncă vacante destinate, mai nou, muncitorilor din afara spațiului comunitar.

 

24 de angajatori din Brăila vor muncitori străini

 

Potrivit informațiilor transmise de Agenția Județeană de Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Brăila, în primele 6 luni ale acestui an, 24 de angajatori au depus documentația necesară, în vederea îndeplinirii obligației privind comunicarea locurilor de muncă vacante, conform dispozițiilor art. 10 alin.(1), din legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă cu modificările și completările ulterioare, cu mențiunea că „doresc să angajeze pe aceste locuri de muncă, cetățeni străini”. În acest context, au fost comunicate 153 locuri de muncă vacante dintre care 66 au fost anunțate și în anul 2018, în domenii de activitate precum construcții navale și structuri plutitoare, comerț; colectarea deșeurilor nepericuloase, hoteluri și restaurate, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie, construcții, transporturi rutiere de mărfuri, fabricarea de echipamente electrice de iluminat, acvacultură în ape dulci, creșterea ovinelor și caprinelor, cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

De altfel, fenomenul importului de forță de muncă din afara spațiului comunitar este binecunoscut și de conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila, care a informat că sunt disponibili pentru recrutare și muncitori vietnamezi. "E o discuție în mediul de afaceri și noi, Camera de Comerț, am început să ne interesăm și să începem o campanie de informare în acest sens. Am avut o întâlnire la București, când a fost președintele Vietnamului, am discutat cu o firmă care se ocupă cu plasarea forței de muncă din Vietnam și începem o campanie de a anunța agenții economici, care sunt doritori să înceapă să-și exprime opțiunea de a angaja," a transmis președintele CCIA Brăila, Ștefan Fusea. Altfel spus, din cauza unui deficit mare de meseriași români, în viitorul nu foarte îndepărtat, tot mai mulți angajatori din Brăila, le vor ura "Welcome!" noilor salariați veniți de peste mări și țări să câștige un ban cinstit.

"Din informațiile pe care le avem din piață, în România, la ora actuală e un necesar de 500.000 de lucrători în toate domeniile. Punctul meu de vedere este că prosperitatea vine din Vest și forța de muncă vine din Est. Pentru că întotdeauna Vestul a fost mai puternic dezvoltat și întotdeauna forța de muncă din Est fuge spre Vest. Exemplul cel mai bun îl găsim chiar în România. Ai noștri pleacă în Vest și pakistanezii, srilankezii și vietnamezii vin în Est, adică la noi. Pentru ei, noi suntem Vest-ul", a conchis președintele CCIA Brăila.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la începutul acestui an, Guvernul României a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019. Este vorba despre o creștere cu 5.000 de persoane față de anul trecut, când Guvernul a fost nevoit să suplimenteze cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura de suplimentare a contingentului aprobat inițial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creștere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate.

"Decizia privind stabilirea contingentului din acest an la 20.000 de lucrători nou-admiși a fost luată, având în vedere potențialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţă de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situațiile în care străinii lucrează în România fără forme legale,"  după cum se arată în informarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Măsura adoptată de Guvern a ținut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, conform cărora în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018 au fost eliberate 6.519 avize, dar și de datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie – august 2018, peste 60.000 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.                                         Amintim că, în 2018, tot pe fondul unei crize de forță de muncă autohtonă, unul dintre cei mai mari angajatori privați din municipiu, VARD Brăila anunța că și-a mărit echipa cu peste 70 de muncitori străini, 52 din Vietnam și 20 de muncitori din Ucraina, care au venit însă prin detașare, la Brăila.

 




Categorie articol: 

Comentarii