Proiect de peste 25.000 lei, la Muzeul Brăilei

Acesta se derulează până la 1 octombrie şi aduce Brăilei un buget de 26.980 de lei. Proiectul este implementat de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Comunitatea Elenă Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul intră în sfera diversităţii culturale, în sfera iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil, patrimoniul imaterial precum şi în sfera activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului. "Realitatea complexă a dezvoltării oraşului nu poate fi înţeleasă antropologic, cultural, istoric, arhitectural, fără stabilirea şi prezentarea raporturilor de coexistenţă a diferitelor culturi care au acţionat asupra oraşului Brăila. Muzeul Brăilei oferă un prim proiect din seria celor ce urmăresc valorificarea contribuţiei etniilor care au influenţat decisiv istoria culturală a oraşului, propunând cazul comunităţii elene. Proiectul va da posibilitatea culturii elene din oraşul Brăila să-şi capete expresia şi să-şi recâştige valoarea în spaţiul public", a declarat managerul proiectului - directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea.

Harta virtuală a Brăilei

Printre acţiunile desfăşurate în cadrul proiectului se numără cercetare pentru realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video care să prezinte contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila - date istorice esenţializate, viaţa privată, arhitectura civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri şi funcţiuni de monument, personalităţi, realitatea contemporană, realizarea unei hărţi virtuale care propune trasee urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş - traseul marilor edificii private greceşti, drumul morilor, drumul editorilor şi al librarilor, traseul lui Panait Istrati, traseul lui Perpessicius, drumul lui Nicolae Iorga de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli. De asemenea, se vrea realizarea unui film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila. Cercetarea se desfăşoară pe multiple planuri, iar ca surse documentare se vor folosi volume şi articole publicate în ţară şi străinătate, arhiva Comunităţii Elene din Brăila dar şi arhive ale altor instituţii, arhive personale şi memorii.

Brăila va avea un Centru al Diversităţii Culturale

Rezultatele proiectului vor constitui infrastructura culturală pentru întemeierea, imediat după finalizarea proiectului, a unui Centru al Diversităţii Culturale a oraşului Brăila, într-un spaţiu alocat de Muzeul Brăilei pentru care este nevoie de echipament multimedia. Muzeul Brăilei speră ca echipamentul să fie exclusiv achiziţionat din sponzorizări. Deja prima spozorizare a fost făcută. "Domnul Athanassios Karafyllidis, grec născut la Brăila, stabilit în Berlin din 1974, patronul restaurantului "Stella di Mare" bei Toni din Berlin, care, contactat exclusiv prin e-mail, a avut amabilitatea să răspundă unui interviu scris, să vină la Brăila, să viziteze muzeul şi să ofere pentru echipamente 200 euro. Un gest care aminteşte de bunicii şi străbunicii grecilor de astăzi şi actele lor de caritate din vechea Brăila", a mai spus managerul proiectului.

Iniţiatorii proiectului fac apel către orice persoană cu rădăcini greceşti care a avut la un moment dat o legătură cu Brăila şi către orice persoană, indiferent de origini, care îi poate ajuta cu informaţii, fotografii sau documente de orice fel privitoare la elementul elen de la Brăila. Aceştia sunt rugaţi să îi contacteze la adresa de
e-mail: cccccamelia@yahoo.com sau la numerele de telefon (004)0339401002, (004)0339401003. "«Un grec, doi greci, trei greci...Brăila» este un titlu sugestiv pentru că, decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserica, şcoli, mori, tipografii, dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu. Extrem de puţini. Pin acest proiect încercăm să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informaţii în atenţia publică. Vom prezenta date şi fapte istorice, personalităţi şi clădiri care poartă încă în amintire vorba grecească", a conchis prof. univ. dr. Ionel Cândea.