Pacienţii vor putea ajunge la cabinetul medicului de familie sau la specialistul din ambulator pe baza unei programări prealabile, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să mai stea cu orele la rând pentru o consultaţie. Astfel, de la 1 aprilie, medicii din cabinetele de asistenţă medicală primară, ambulatoriu de specialitate, inclusiv specialităţile paraclinice şi medicina dentară şi din cele de asistenţă medicală de recuperare au obligaţia să acorde servicii medicale pe baza unei programări prealabile, efectuate cu cel puţin 24 de ore înainte. Aceste prevederi sunt incluse în Ordinul prin care sunt aprobate unele măsuri de eficientizare a activităţii la nivelul asistenţei medicale ambulatorii, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr 47/ 22 februarie. În acest sens, cabinetele medicale trebuie să afişeze la loc vizibil numărul de telefon la care se pot efectua programările. Conducerea Autorităţii de Sănătate Publică Brăila face un apel către populaţie pentru a respecta prevederile acestui ordin, să nu ajungă în situaţia de a fi refuzaţi la consultaţii, din lipsa programării. "Pacienţii trebuie să se disciplineze şi este în interesul lor să se programeze prin diverse forme, pe care le vor comunica medicul de familie şi ambulatoriul de specialitate. Apelul nostru către populaţie este să înţeleagă că intrăm într-o normalitate, nici medicul să nu mai fie obosit, plictisit, fără randament, aşa cum se întâmplă la sfârşitul programului, când consultaţiile sunt superficiale, dar nici pacienţii să nu mai fie nemulţumiţi că aşteaptă ore întregi la rând. Nu se mai acceptă superficialitatea consultului medical", a declarat dr. Scutaru. Conform ordinului, la programarea serviciilor medicale se ia în considerare că timpul mediu/ consultaţie este de 15 minute, în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice şi ceva mai mare în alte specialităţi. Aşadar, un medic cu un program zilnic de lucru de 7 ore, nu poate consulta decât 28 de pacienţi, atât cât va fi cuprins în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate. "De la 1 aprilie toţi medicii specialişti şi cei de medicină primară, stomatologii şi laboratoarele vor încheia contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile din 2010. Medicii vor solicita un contract pe un număr de consultaţii, iar laboratoarele pe un număr de investigaţii", a spus dr. Lucica Scutaru, directorul coordonator interimar adjunct asistenţă medicală al ASP Brăila. De la prevederile actului normativ fac excepţie cazurile de urgenţă medico- chirurgicală, dar şi cabinetele din mediul rural, în localitaţile unde, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare, nu există posibilitatea efectuării programărilor. De asemenea, fac excepţie şi serviciile medicale paraclinice recomandate bolnavilor care au consemnat pe biletul de trimitere un diagnostic prezumtiv sau cert de afecţiune acută. "Urgenţă este şi copilul 0-1 an bolnav", a adăugat dr. Scutaru.
Internare în spital, tot cu programare
Şi internarea în spital se va face tot pe bază de programare, a arătat directorul adjunct interimar al ASP Brăila. Această condiţie nu reprezintă o noutate pentru unităţile spitaliceşti, dar nu a fost respectată, ceea ce a dus la depăşirea numărului de pacienţi prevăzut în contractul cu CJAS şi acumularea de datorii. "Şi până acum a fost această regulă la spital şi a fost condiţie în contractul cu CJAS, respectiv programarea pacienţilor pentru internare. Noi, la toate evaluările pe care le făceam, ceream registrul cu programări pentru internări, care nu exista. Spitalele au un astfel de contract cu CJAS, să nu depăşească numărul de internări pe care şi l-au propus, care este de fapt media reală a anilor precedenţi", a precizat dr. Lucica Scutaru. Depăşirea numărului de internări a reprezentat o bilă neagră pentru Spitalul Judeţean Brăila, la recenta evaluare făcută de o echipă ministerială. "Reproşul făcut acum, la evaluarea spitalelor, este acela că s-a depăşit contractul cu CJAS, ei au intrat în incapacitate de plată din această cauză, au depăşit numărul de internări, pentru care CJAS nu le mai dă bani. Spitalul trebuia să-şi temporizeze pacienţii până luna următoare, în cazurile în care se putea, astfel încât să se încadreze în contractul cu CJAS", a arătat dr. Scutaru. Potrivit statisticilor ASP Brăila, în anul 2009, s-au înregistrat 235.000 de prezentări la Unitatea Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean, ceea ce reprezintă cam o treime din populaţia judeţului, de 360.000 de persoane. Verificările făcute prin sistemul informatizat, după codul numeric personal, au demonstrat că, în realitate, un număr mult mai mic de pacienţi au solicitat servicii medicale, dar în repetate rânduri. Tot statisticile arată că numai jumătate dintre cazurile care ajung la UPU sunt internate, fiind aşadar urgenţe. Cealaltă jumătate o reprezintă pacienţii care au plecat acasă după ce au primit îngrijiri medicale şi care s-ar fi putut trata la medicul de familie. Toate aceste date conduc la concluzia că sunt pacienţi care fac abuz de servicii medicale, în timp ce alţii nu beneficiază deloc de ele. "Sunt unii pacienţi care fac abuzuri pentru că, la orice durere, în loc să-şi caute medicul de familie, să aştepte să fie programaţi, se duc la UPU. Noi monitorizăm situaţia, sunt persoane care s-au obişnuit şi le face foarte bine, probabil şi psihic, să se interneze la spital, unde îşi fac toate analizele şi se odihnesc. Acesta este modul de relaxare al multor persoane, care ne încarcă serviciile. De când avem sistem informatizat, realizezi că este un abuz, aceleaşi persoane se internează de la o secţie la alta. Mai este un motiv, se internează ca să facă zile de pensionare", a concluzionat dr. Scutaru.
În această perioadă, unităţile sanitare trebuie să-şi organizeze activitatea de programare, să înfiinţeze registrele, să stabilească persoanele responsabile cu preluarea programărilor.
