Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 26 octombrie 2009.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 8 mai 2009, ca procesul în care CNSAS cere atestarea calităţii de colaborator al Securităţii a episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, să fie rejudecat, admiţând astfel recursul făcut de CNSAS împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti.
Procesul ar fi trebuit să fie rejudecat de Tribunalul Bucureşti (instanţa care a dat prima soluţie), însă, după modificarea legii CNSAS, Curtea de Apel Bucureşti a devenit prima instanţă care soluţionează cererile formulate de Consiliu. Astfel, procesul va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti, într-un complet cu un singur judecător.
Instanţa a cerut CNSAS să depună la dosar contestaţia împotriva primei decizii, care hotărâse că episcopul nu a colaborat cu Securitatea
Soluţia dată de Curtea de Apel Bucureşti vine după ce Consiliul a arătat prin documentele depuse că decizia de necolaborare pe care i-a dat-o în trecut episcopului Casian Crăciun nu era una definitivă, legea CNSAS schimbându-se între timp.
La termenul anterior al procesului de la Curtea de Apel, instanţa a cerut CNSAS să depună la dosar contestaţia împotriva primei decizii a Consiliului, care hotărâse că episcopul nu a colaborat cu Securitatea. Potrivit reprezentanţilor CNSAS, contestaţia făcută de Gabriel Catalan (fost angajat al CNSAS) nu a mai putut fi soluţionată, întrucât Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea de funcţionare a Consiliului, prin urmare a interzis ca acesta să mai dea verdicte. Din acest motiv, CNSAS a trimis dosarul în instanţă.
Tribunalul Bucureşti a respins, pe 27 octombrie 2008, ca inadmisibilă cererea CNSAS de a se constata colaborarea cu fosta Securitate a episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, admiţând, în schimb, excepţia invocată de acesta, prin care a susţinut că a primit deja un verdict de necolaborare pe aceleaşi probe.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii susţine că episcopul Dunării de Jos a fost "util" Securităţii timp de 10 ani şi a cerut Tribunalului Bucureşti să constate existenţa calităţii de colaborator a lui Casian Crăciun.
Casian Crăciun "a fost recrutat ca informator ca urmare a propunerii Departamentului Cultelor ca acesta să fie trimis la studii în străinătate, fiind folosit pentru încadrarea informativă a diverselor medii din cadrul emigraţiei româneşti", se arată în nota de constatare emisă de Direcţia Investigaţii a CNSAS depusă la dosar.
De asemenea, CNSAS arată, în acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti, citând din dosare ale Serviciului de Informaţii Externe (SIE), că episcopul a preluat următoarele nume conspirative de colaborare: "Crin" (1981-1985), "Casius" (1985-1991), "Casio" (1988), cu precizarea că "domnul Crăciun a dorit păstrarea conspirativităţii asupra legăturii sale cu organele noastre (n.r. organele SIE)".
Deşi nu s-au identificat documente care să arate faptul că episcopul a transmis informaţii către securitate, din conţinutul rapoartelor întocmite de către ofiţerii de legătură reiese că ar fi desfăşurat activitate în acest sens, susţin reprezentanţii CNSAS. Pentru exemplificare, CNSAS precizează că episcopul "a furnizat unele date cu privire la vizitatorii străini din cadrul Episcopiei, cadrele bisericeşti propuse să se deplaseze în exterior, relaţiile acestora în străinătate".
De asemenea, Casian Crăciun ar fi fost instruit de către ofiţerii de securitate, potrivit CNSAS, pentru a obţine informaţii despre "Asociaţia foştilor deţinuţi politici", despre poziţia şi cercurile emigraţiei referitoare la REX (Regele Mihai I), despre "aşa-zisă Uniune a românilor liberi" condusă de Raţiun Iancu. CNSAS mai susţine că episcopul trebuia să afle informaţii despre colaboratorii externi ai postului de radio "Europa Liberă" şi lectorii români aflaţi în Franţa, care au refuzat să se întoarcă în ţară.
Totodată, în acţiune se arată faptul că "domnul Crăciun a manifestat interes pentru acest tip de activitate". CNSAS susţine că episcopul a obţinut date cât mai complete despre "Rătăcitul" - "fost coleg cu sursa", pe care l-a influenţat să nu desfăşoare "activităţi ostile". De asemenea, Casian Crăciun ar fi contactat toţi preoţii şi teologii români din R.F.Germania, pentru a obţine date despre situaţia lor şi pentru a verifica dacă Dumitreasa Calciu (n.r. preot ortodox, dizident şi luptător pentru drepturile omului român, care a făcut peste 21 de ani de închisoare sub regimul comunist; a fost exilat din România în 1985 şi s-a stabilit în SUA) va veni în R.F.Germania, mai susţine CNSAS.
În acţiune, se arată că CNSAS a decis să sesizeze Tribunalul Bucureşti după ce Gabriel Catalan a contestat verdictul de necolaborare dat de Consiliul CNSAS în 22 noiembrie 2007, el solicitând să se verifice dacă episcopul a lucrat sau a colaborat cu Securitatea.
Colegiul CNSAS a decis, în noiembrie 2007, că episcopul Casian nu a colaborat cu Securitatea, deşi despre acesta presa scrisese că ar fi colaborat cu Direcţia de Informaţii Externe, că ar fi avut diverse nume conspirative şi că ar fi dat informări pe când era trimis cu misiuni în străinătate.
