Evenimentele sângeroase care au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Odessa, cel mai mare oraş din sud, au arătat până unde merg pretenţiile teritoriale ruseşti: până la vechea graniţă a României de pe Nistru.
Regiunea Odessa, care "îmbracă" mai mult de jumătate din graniţa estică a Republicii Moldova, are o populaţie de aproape două ori mai mică la o suprafaţă aproximativ egală. Din cele 2,4 milioane de locuitori, circa un milion se concentrează în zona oraşului Odessa. Aici încă mai locuiesc câteva zeci de mii de vorbitori de limbă română, dar nu pentru siguranţa acestora s-a grăbit premierul Ponta să ceară întrunirea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Poate că subiectul ar fi fost inclus, totuşi, printre motivele convocării CSAT - între care cel mai important viza integritatea şi securitatea Republicii Moldova - dar preşedintele Băsescu s-a grăbit şi el să-i taie macaroana lui Ponta, afirmând că o reuniune a Consiliului pe tema evenimentelor din Ucraina a avut deja loc. Lucru perfect adevărat, doar că şedinţa s-a ţinut pe 22 februarie, ziua detronării preşedintelui ucrainean de atunci, Viktor Ianukovici, de către Parlamentul de la Kiev, în urma manifestaţiilor de amploare ce cuprinseseră inclusiv Cernăuţii.
Acum, la două luni şi jumătate distanţă, situaţia s-a schimbat radical. Însă România se află într-o oarecare febră a alegerilor de pe 25 mai, astfel că bătălia electorală s-a mutat inclusiv pe terenul securităţii ţării. Aici contrele nu-şi au rostul, iar dacă şi Ponta, şi Băsescu înţeleg doar să-şi pună interesele politice înaintea românilor, le-ar face un mare bine acestora să se ofere amândoi voluntari pe frontul din Ucraina. E adevărat că istoria se repetă, dar nu trebuie confundat războiul ruso-ucrainean cu cel NATO-iugoslav din care România a avut, să recunoaştem, partea sa de profit. Altfel, s-ar putea ca propaganda rusească să aibă dreptate când afirmă că România n-ar rezista mai mult de 30 de minute unei invazii. Ştim şi noi deja de vreo 25 de ani, poate şi mai bine, că acolo unde nu-i cap e vai de picioare.
