Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Primaria promite gropi mai putine pe strazile principale

Ca multe alte orase din Romania, si Braila sufera la capitolul strazi si nu ne referim doar la stradutele si ulitele din cartierele marginase, care au fost pietruite acum 50 de ani si asa au ramas pina in zilele noastre, cu diferenta ca acum sint mai pline de gropi decit pe vremea lui Gheorghiu Dej. Mai sint inca si artere rutiere principale, din zona centrala, care au nevoie de reparatii capitale si care au parte, de ani de zile, doar de plombari asfaltice. Este cazul strazii Grivita, de exemplu. Sau a bulevardului Dorobanti care, desi ar avea capacitatea de a prelua un trafic rutier foarte intens, este ocolit de soferi, pentru ca nu e in intregime asfaltat, iar portiunile pietruite sint pline de denivelari. Sint, de asemenea, tronsoane din strazile Plevnei, Rahova, Stefan cel Mare care nu au fost reparate de decenii. Trebuie sa recunoastem, insa, ca arterele cele mai intens circulate - Calea Galati si Calea Calarasi nu le ridica probleme deosebite soferilor si ca, in ultimul an, Primaria a inceput citeva proiecte de reabilitare temeinica a unor strazi care nu au mai beneficiat de foarte mult timp de reparatii. Este cazul strazii Frumoasei, care se afla intr-o stare jalnica, sau a bulevardului Independentei, ce a fost inclus intr-un program amplu, ce prevede refacerea fundatiei si turnarea de covor asfaltic. Nu e mai putin adevarat ca, in ceea ce priveste Independentei, firma dimboviteana careia i s-a incredintat contractul, in valoare de 12 miliarde de lei vechi, a intirziat foarte mult lucrarile reusind sa termine treaba doar pe jumatate. Intentia Primariei de reabilitare a strazilor exista, insa, si acest lucru este vizibil. Astfel, pentru prima data in foarte multi ani, in 2005 s-au refacut fundatii pe 12 tronsoane de strazi, ce insumeaza 7 kilometri. Au beneficiat de aceasta operatiune strazi ca Plevna, Independentei, Rahova, Verdun sau Pisc. S-au turnat covoare asfaltice pe o lungime insumata de 3 km, pe Independentei, Scolilor si Odessa si s-au facut plombari asfaltice pe 107 strazi, pe o lungime de 86 km. Practic, toate arterele importante ale Brailei, dar si o seama de strazi de importanta secundara au beneficiat de astfel de reparatii provizorii. Pietruiri s-au facut pe 17 strazi, pe o lungime de 19 km. Tot anul trecut s-au reparat trotuare, pe 38 km liniari si s-au facut marcaje rutiere longitudinale si transversale pe o lungime de 100.000 de metri. La capitolul reparatii si intretinere strazi intra si schimbarea a 200 de capace de camine si gaighere. Totul dintr-un buget care, in 2005, s-a ridicat la circa 65 miliarde de lei vechi. Statistic vorbind, plombarile si covoarele asfaltice nu au depasit, ca lungime liniara, realizarile din anii trecuti. Angajatii Primariei spun, insa, ca, spre deosebire de administratiile locale anterioare, administratia Cibu se axeaza mai putin pe cantitatea lucrarilor cit pe calitatea acestora. "Inainte se faceau lucrari mult mai proaste, pe principiul sa fie facut, bine-rau, cum o iesi. Acum, primarul Cibu pretinde calitate, de la toate firmele care au lucrari de reparatii si intretinere a strazilor. Tocmai pentru ca lucrarile sa fie cit mai durabile, s-a si inceput aceasta campanie de refacere a fundatiilor unor strazi", ne-a declarat Vasile Trandafir, seful Directiei de Indrumare si Control din cadrul Primariei. Potrivit acestuia, anul acesta, si alte strazi intens circulate, cum ar fi Grivita, pe tronsonul dintre Apollo si Carantinei, sau Mircea Malaieru vor intra intr-un proces complex de reabilitare, ce prevede refacerea fundatiilor si turnarea de covoare asfaltice. In plus, se va continua reabilitarea si pietruirea unor strazi din zona istorica si se vor intretine, prin plombari asfaltice, toate arterele importante. Bugetul alocat pentru strazi, de catre Consiliul Local Municipal, este putin mai mare, pe 2006, ridicindu-se la 90 miliarde de lei vechi, fapt ce ne poate da sperante ca vom circula prin cit mai putine hopuri, cel putin in aria centrala a orasului.Planuri maretePrimarul Constantin Cibu vrea chiar mai mult decit atit: el intentioneaza sa implementeze un proiect cu finanantare europeana, de reabilitare a bulevardului Dorobanti. "Vrem sa facem din Dorobanti o artera rutiera mult mai circulabila, astfel incit soferii sa nu mai fie nevoiti sa ocoleasca prin Centru pentru a trece dintr-o parte in alta a orasului. Asta implica lucrari foarte ample, care vor incepe cu intarirea structurii de rezistenta a vechiului canal colector, vor continua cu refacerea liniei de tramvai si se vor finaliza cu executarea fundatiei si a covorului asfaltic. Este o treaba complexa, pentru realizarea careia trebuie sa accesam fonduri ISPA. In prezent, se lucreaza la fundamentarea proiectului, dar sint sperante ca lucrarile sa demareze anul acesta", ne-a spus primarul. Cibu a adaugat ca se vor continua lucrarile de pe bulevardul Independentei, urmind ca acesta sa beneficieze pe toata lungimea de fundatie si de covor asfaltic. "Se va lucra si pe portiunea dintre Republicii si Calea Calarasi, chiar daca aceasta este asfaltata si pare destul de solida. Problema este ca, atunci cind s-a facut acest bulevard, pavajul s-a asezat direct pe pamint, fara fundatie. Ori noi trebuie sa facem fundatie, pentru ca strada sa poata rezista, la actualele conditii de trafic. In plus, vrem sa recuperam piatra cubica prinsa sub asfalt, intre Republicii si Calarasi, si sa o folosim la reabilitarea strazilor din zona istorica", ne-a spus primarul. Cit priveste problema generata de firma "Constructii Muntenia" SA Dimbovita, care a contractat lucrarea de reamenajare a Bulevardului Independentei, intre Republicii si Calea Galati, pe ambele sensuri de mers, dar nu a reusit sa finalizeze decit un singur tronson, Cibu spune ca e dispus sa ii mai acorde o sansa. "Rezilierea contractului ar duce la complicatii juridice care nu ar asigura o rezolvare rapida a problemei. In plus, organizarea unei noi licitatii ar putea ridica mult costul acelei jumatati din lucrare, cit a mai ramas de executat. Cea mai simpla solutie ar fi sa obligam aceasta firma sa concesioneze lucrarea unui alt agent economic, de preferinta de pe plan local, care sa faca treaba la acelasi pret convenit in contractul initial", ne-a mai declarat primarul Cibu.




Categorie articol: 

Comentarii