Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pregătiţi de criză?

Printre toate tentativele de deturnare a atenţiei publice de la adevăratele probleme ale ţării, ultima fiind cea cu „referendumul pentru familie” (un fel de mult zgomot pentru nimic), „partea economică” este cea care trebuie avută cel mai mult în vedere. Pentru că pe parte economică, lucrurile sunt din ce în ce mai grave. Pentru că, la cum merg lucrurile în prezent şi menţinându-se aceeaşi direcţie, România se îndreaptă vertiginos spre o (nouă) criză economică. De fapt, este trimisă cu capul înainte în criză de actuala guvernare PSD-ALDE-UDMR- Minorităţi, sub coordonarea agramatei Dăncilă şi a infractorului Dragnea.

Nu trebuie să fii un mare medium ori vreun geniu în strategii economice ca să-ţi dai seama de asta. Am mai spus-o: este suficient să citeşti informările despre buget, pe care Ministerul Finanţelor (încă) le publică pe site-ul propriu. Potrivit datelor pentru primele 7 luni ale anului, gaura la buget a fost de 11,9 miliarde de lei, respectiv 1,26% din PIB. Adică Guvernul a cheltuit cu aproape 12 miliarde de lei - cam 2,55 miliarde de euro - mai mult decât a încasat. Pe ce a cheltuit guvernul bani mai mulţi? Păi, au fost cu 25% mai multe cheltuieli de personal – adică salarii la stat – şi cu 13% mai multe cheltuieli cu asistenţa socială - adică pensii şi ajutoare sociale.

De ce ar trebui totuşi să ne îngrijorăm? Pentru că anul trecut, după primele 7 luni, deficitul bugetar era de 5,1 miliarde de lei, adică 0,63% din PIB, iar în 2016 de doar 1,74 miliarde de lei, respectiv 0,23% din PIB. Cu toate acestea, şi anul trecut, şi acum 2 ani, România abia s-a încadrat în deficitul bugetar de 3%, pe care suntem obligaţi să-l respectăm ca membru al UE ce suntem.

Neîncadrarea în deficitul de 3% - foarte probabilă, de altfel – va atrage după sine creşterea dobânzilor la împrumuturile făcute de Guvern – care deja plăteşte cele mai mari dobânzi din UE, apoi cel mai probabil o scădere a ratingului de ţară şi automat investiţii străine mai puţine, odată cu scăderea încrederii în economia românească.

În schimb, cheltuielile cu investiţiile - alea care ar aduce creştere economică sănătoasă în perioada următoare - scad vertiginos: 10,9 miliarde de lei în primele 7 luni, mai mici cu vreo 2 miliarde de lei faţă de 2016, de exemplu.

Adaugaţi la cifrele de mai sus inflaţia anuală de peste 5%, scăderea ritmului de creştere economică, încetinirea unor motoare ale economiei (construcţiile, de exemplu, au consemnat scăderi de 15% în iulie, faţă de aceeaşi lună din 2017) şi efectele pestei porcine.

Situaţia chiar este gravă şi, în mod normal, pentru evitarea dezastrului spre care ne îndreptăm, Guvernul va fi nevoit să apeleze şi la altă sursă de bani decât împrumuturile externe. Aşteptaţi-vă, de exemplu, la introducerea unor noi taxe - mai ales pentru mediul privat -, la majorarea unor accize, la creşterea unor preţuri reglementate ori chiar la naţionalizarea Pilonului II. De undeva, Guvernul va trebui să ia nişte bani, pentru că va continua să cheltuiască (şi să fure) mai mult decât produce. Lucrurile se vor clarifica pe deplin spre sfârşitul anului sau, cel mai târziu, în prima parte a anului viitor. Evident, clica PSD-ALDE de la guvernare va găsi mereu scuze: că nu ne lasă UE să o ducem bine, că „duşmanii poporului” sabotează guvernul, că „statul paralel” nu lasă guvernul să-şi ducă la îndeplinire programul, că există un complot global la adresa României etc.

Nu au descoperit alde Dragnea şi Dăncilă vreo formulă magică de a face bani peste noapte – toate aceste creşteri de pensii şi salarii la stat sunt nesustenabile şi s-au făcut doar pentru a cumpăra bunovoinţa unor votanţi în privinţa asaltului asupra Justiţiei. O astfel de formulă nu există. Nimeni nu poate cheltui mai mult decât produce, fără să intre din ce în ce mai rău în rahat.

Prin urmare, orice om (sau guvern) realist ar trebui să pună în aplicare, preventiv, câteva măsuri simple: reduceţi cheltuielile inutile; evitaţi să mai faceţi credite pentru consum şi să cheltuiţi bani din împrumuturi; încercaţi să acoperiţi, în următoarele 6 luni, cardurile de credit şi descoperirile de cont; încercaţi să plătiţi chiar în avans ratele mai mici la produse uzuale (televizor, telefon, mobilă); încercaţi chiar să puneţi câţiva bani deoparte, de preferat în euro (doar nu-şi imaginează cineva că moneda europeană se va devaloriza în faţa leului). Guvernul nu-ţi va spune niciodată asta. Dar dacă avem guvernanţi iresponsabili, de ce ar trebui să fim cu toţii aşa?




Categorie articol: 

Comentarii