Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pomanagii mai puţini

• municipiul Brăila mai are, în prezent, doar 317 beneficiari de ajutor social pentru venitul minim garantat, faţă de acum 8-10 ani, când numărul lor depăşea mia • s-a diminuat extrem de mult numărul familiilor ce beneficiau de sprijinul financiar din partea Municipalităţii, de la 339 în 2008, la 48 în 2018 • printre principalele cauze care au dus la această scădere se numără pensionarea, modificările legislative ori deţinerea unor bunuri ce conduc la tăierea de pe listă •  numărul asistaţilor social apţi de muncă a crescut faţă de acum 10 ani, în prezent fiind 64 persoane pe care primarul le poate solicita la muncă în folosul comunităţii, dar a scăzut comparativ cu anii 2014-2015, când erau câte 150 brăileni apţi de muncă • în orice caz, cei scutiţi de muncă sunt mai mulţi decât cei apţi, indiferent de anul pe care-l alegem pentru informare

 

Mai puţini asistaţi social în municipiu - aceasta este performanţa cu care se poate lăuda administraţia Dragomir. Numărul beneficiarilor de ajutoare sociale pentru venitul minim garantat a scăzut cu 76% în ultimii 10 ani. Concret, din 1.368 persoane asistate social - câte erau înregistrate în 2008 - au mai rămas în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Brăila doar 317. Automat, a scăzut şi numărul dosarelor depuse la DAS, de la 646 în 2008, la 192 în 2018, în procente însemnând o diminuare cu circa 70%. Această scădere drastică are la bază mai multe motive: ba au fost schimbate condiţiile de acordare a ajutorului social, ba unele persoane au ieşit la pensie, pentru că au împlinit vârsta, ori şi-au schimbat domiciliul şi nu au mai putut fi contactate, au fost găsite cu alte venituri etc. La acestea, se adaugă şi momentul în care Colonia de la Km 10 a fost predată comunei Chiscani. Surpriza vine însă la rubrica “Persoane apte de muncă”, unde numărul a crescut faţă de 2008, de la 32 la 64, însă a scăzut faţă de anii 2014-2015, când erau 150 brăileni apţi pentru muncă în folosul comunităţii, una dintre regulile de acordare a sprijinului financiar.

Ca perioadă de comparaţie pentru numărul asistaţilor social pentru venitul minim garantat, am ales ultimii 10 ani. În 2008, municipiul Brăila avea cei mai mulţi astfel de locuitori ajutaţi financiar: 1.368. În arhiva administraţiei locale există 646 dosare din acea vreme, care însumau 339 familii şi 307 persoane singure. Totuşi, din numărul total de 1.368 asistaţi social, doar 32 erau apţi pentru muncă. Anii au trecut, numărul beneficiarilor de ajutoare financiare din bugetul municipiului a început să se diminueze, dar s-au găsit mai mulţi brăileni printre aceştia care să poată fi puşi la muncă. În 2009, Brăila avea 1.074 asistaţi social şi 89 apţi pentru muncă, iar în 2010, 1.010 beneficiari de ajutor social şi 96 persoane apte de muncă.

O scădere semnificativă se poate observa în anul 2011, când au mai rămas doar 663 asistaţi social, din cei peste 1.000 din anii anteriori. Dintre aceştia, 226 erau persoane singure. Diminuarea numărului beneficiarilor a continuat până în 2013, când în evidenţele DAS figurau 410 persoane, apoi timp de 4 ani s-au înregistrat creşteri în rândul acestora. În 2014, erau 489 asistaţi social, în 2015 - 492, în 2016 - 493, iar în 2017 - 544. În 2018, Brăila are cei mai puţini beneficiari ai sprijinului financiar acordat de Municipalitate, 317 persoane. “În primele luni ale anului 2018, a fost înregistrat un număr de 187 dosare de ajutor social, comparativ cu anii anteriori înregistrându-se o scădere a numărului de beneficiari, din care preponderent sunt persoane vârstnice şi mame singure cu copii”, se arată într-o informare a DAS Brăila, la solicitarea redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei”.

 

Explicaţia fenomenului: schimbări legislative, pensionări, angajări, suspendări, schimbări de domiciliu, decese

Scăderea cu 76% a numărului total de beneficiari de ajutor social în ultimii 10 ani are şi explicaţii. Unele persoane au împlinit vârsta de pensionare şi aveau stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie, iar cei mai mulţi s-au angajat, şi veniturile realizate depăşeau veniturile stabilite de lege pentru familie ori persoană singură. Există şi brăileni care nu au anunţat schimbarea domiciliului şi nu au mai putut fi contactaţi de către autorităţi pentru evaluarea situaţiei economice. Neoficial, aici ar fi vorba despre cei care au plecat la muncă în străinătate. Alte persoane au fost suspendate şi timp de 3 luni nu au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru reluarea dreptului la ajutorul social. Au existat şi cazuri când, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, asistaţii social au renunţat la bani din motive personale. Există şi două cazuri când beneficiarii au fost găsiţi cu alte venituri, adeverinţele ANAF dându-i de gol, şi aşa au fost tăiaţi de pe listă.

Au fost situaţii când brăilenii nu au depus dosarele complete pentru ajutorul financiar, lipsind spre exemplu acte medicale ori cele de şomaj. Cinci persoane au murit, iar alte 4 s-au încadrat în grad de handicap şi, atunci, au trecut la altă categorie. “În urma proceselor de divorţ sau de încredinţare minori le-au fost stabilite prin sentinţe judecătoreşti pensii de întreţinere ale căror cuantumuri depăşesc limita veniturilor minime impuse de lege pentru a putea beneficia de ajutor social”, ni s-a mai precizat în informare.

Să nu uităm de modificările legislative şi condiţiile restrictive impuse, o altă cauză principală ce a condus la scăderea numărului de beneficiari, dar şi deţinerea de bunuri specificate în lista celor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social. Această listă cuprinde clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, curţi sau terenuri intravilane ce depăşesc 1.000 metri pătraţi - la oraş, şi 2.000 metri pătraţi - la sat, autoturisme, motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani (cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente), mai multe maşini cu o vechime mai mare de 10 ani, utilaje agricole, autocamioane, remorci, şalupe, bărci cu motor, utilaje de prelucrare agricolă sau de prelucrat lemnul etc. Inclusiv depozitele bancare sunt luate în seamă în momentul anchetei sociale: cele cu valoare de peste 3.000 lei, cu excepţia dobânzii, duc la excluderea persoanelor de pe lista asistaţilor social. La rubrica “Terenuri/animale şi/sau păsări”, sunt trecute suprafeţele de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie. Cum am mai spus, deţinerea unuia dintre bunurile enumerate mai sus, conduce la excluderea acordării ajutorului social.

 

Asistaţii social şi munca în folosul comunităţii

Există o vorbă care circulă şi astăzi: “Nici muncă fără bani, dar nici bani fără muncă”, ceea ce pare să se aplice perfect şi asistaţilor social. Legea 416/2001 privind venitul minim garantat spune că ajutorul social se acordă lunar ca formă de asistenţă socială. Pentru aceste sume, o persoană din familia beneficiară este obligată să efectueze un număr de acţiuni sau lucrări de interes local potrivit programului stabilit de primar, sau, mai pe româneşte, muncă în folosul comunităţii. “Astfel, pentru o persoană singură se acordă 142 lei având de efectuat un număr de 13 ore lunar, iar pentru o familie formată din 7 persoane suma acordată este de 600 lei pentru care trebuie efectuate un număr de 53 ore lunar”, ne-a explicat conducerea DAS Brăila.

Conform prevederilor legii, primarii au obligaţia să întocmească un plan de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă pentru beneficiarii de ajutor social, să ţină evidenţa efectuării acestor ore şi să asigure instructajul privind normele de tehnică a securităţii muncii pentru aceste persoane. Acest plan de acţiuni este aprobat anual prin hotărâre a consiliului local şi poate fi reactualizat pe parcursul anului, în funcţie de solicitările venite din partea instituţiilor partenere.

Iată ce instituţii din municipiu au solicitat repartizarea asistaţilor social pentru muncă şi ce trebuie să facă aceştia: Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor Brăila - aici, este vorba de curăţenie, muncă ce poate fi făcută în orice perioadă a anului. Serviciul de Utilitate Publică Seroplant Brăila - asistaţii social trebuie să grebleze frunzele, să taie lăstari, să adune hârtii şi resturi vegetale, să sape şi să mărunţească pământul, să încarce resturile materiale şi vegetale în mijloace de transport. Şi la Seroplant, locurile de muncă sunt disponibile pe toată perioada anului. Serviciul de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală cere beneficiarilor de ajutor social să facă lucrări de întreţinere a mobilierului stradal şi a locurilor de joacă din municipiu. Nu în ultimul rând, şi Direcţia de Asistenţă Socială Brăila are ceva de muncă pentru asistaţi: încărcarea şi descărcarea lemnelor din locul de depozitare la domiciliul beneficiarului, lemne acordate gratuit ca ajutor de urgenţă.

Lista continuă cu instituţiile şi serviciile publice din subordinea CLM Brăila şi a autorităţii executive a municipiului, bunurile proprietate publică sau private. Brăilenii care primesc ajutor social trebuie să igienizeze anumite locuri ori să fie pe post de muncitori necalificaţi. Aceştia pot fi scoşi şi la deszăpezire, pe perioada sezonului rece.

 

Mai multe persoane scutite de muncă decât cele apte

Începând cu luna iulie 2013, Direcţiei de Asistenţă Socială i-a revenit sarcina de a întocmi lista cu persoane apte de muncă. În acel an, figurau 121 asistaţi social care puteau fi scoşi la muncă în folosul comunităţii. În 2014, numărul acestora a crescut la 150, rămânând aşa şi în 2015, an în care a început să se întocmească lista cu persoane exceptate de la obligaţia de a efectua muncă. Astfel, în 2015, Brăila avea 189 asistaţi social scutiţi de treabă. În 2016, erau doar 146 persoane apte de muncă şi 240 scutite. În 2017 s-au înregistrat scăderi la ambele categorii: 146 beneficiari de ajutor social apţi de muncă şi 191 persoane exceptate de la această obligaţie. Numărul acesta a continuat să scadă inclusiv în anul 2018. Acum, primarul poate scoate la muncă în folosul comunităţii doar 64 asistaţi social, pentru că alţi 147 sunt scutiţi...Trebuie însă menţionat că în cursul anului 2017, odată cu stabilirea noii limite administrativ-teritoriale a municipiului Brăila şi comunei Chiscani, prin predarea Coloniei de la Km 10, s-a înregistrat o scădere de 18 dosare sociale.




Categorie articol: 

Comentarii