Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Poliţişti achitaţi

• agenţii de poliţie Angheluţă Andrei, Viorel Negoiţă, Tudorel Corbu, Paul Sterian şi Nicuşor Leonard Carapcea au fost achitaţi, după un an şi jumătate de la trimiterea lor în judecată • acuzaţi de abuz în serviciu, fals intelectual şi favorizarea infractorului, cei cinci poliţişti de la Frontieră fuseseră denunţaţi de trei bărbaţi din comuna Tufeşti, care se ocupau cu braconajul • “Nu există probe din coroborarea cărora să rezulte, dincolo de orice îndoială, că inculpaţii sunt vinovaţi!”, este opinia judecătorilor •

potrivit acuzării, poliţiştii ar fi scris minciuni în actele de depistare şi ar fi împărţit peştele capturat ilegal cu braconierii de pe Dunăre • procurorii au declarat apel împotriva sentinţei judecătoreşti

 

Agenţii Serviciului Poliţiei de Frontieră Brăila cercetaţi şi trimişi în judecată în anul 2016 au fost achitaţi de judecători, după un proces care a durat mai bine de un an şi jumătate. Angheluţă Andrei, Viorel Negoiţă, Tudorel Corbu, Paul Sterian şi Nicuşor Leonard Carapcea au fost acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi favorizarea infractorului, însă instanţa de fond a Judecătoriei Brăila i-a găsit nevinovaţi. Motivul unei astfel de răsturnări de situaţie este acela că nu au existat probe destul de solide care să ducă la condamnarea celor cinci poliţişti de la Frontieră. În plus, denunţătorii, martori cheie ai acuzării, erau braconieri din comuna Tufeşti, aflaţi în permanent conflict cu oamenii legii, iar judecătorii nu au pus mare preţ pe declaraţiile lor. “Instanţa va manifesta rezerve faţă de împrejurarea că persoane ce desfăşoară activităţi ilegale (braconaj piscicol) pot fi credibile, în lipsa altor probe spre coroborare, faţă de activitatea agenţilor statului însărcinaţi cu depistarea acestora”, se precizează în sentinţa Judecătoriei Brăila. De altfel, unul dintre denunţători, audiat ca martor într-un dosar penal soluţionat cu clasare, a afirmat despre alţi doi poliţişti, că “va face tot posibilul ca cei doi să fie daţi afară din poliţie” pentru că i-au întocmit dosar penal. “Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat (...) Faţă de analiza probatoriului administrat în faza de urmărire penală, instanţa nu va putea reţine că există probe din coroborarea cărora să rezulte, dincolo de orice îndoială, că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora”.

Practic, judecătorii nu au pus mare preţ pe mărturiile denunţătorilor pentru simplul motiv că aceştia sunt infractori. Şi mai au şi resentimente pentru că li s-a întocmit dosar penal. Asta după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila i-au pus sub acuzaţie pe cei cinci poliţişti şi i-au dat pe mâna instanţei, pe motiv că ar fi falsificat procesele verbale de depistare, consemnând minciuni şi că ar fi împărţit peştele capturat cu braconierii.

Sentinţa de achitare a poliţiştilor nu este definitivă pentru că procurorii au declarat apel.

 

Poliţişti denunţaţi de braconieri   

La data la care DGA şi procurorii PT Brăila au declanşat ancheta penală, Angheluţă Andrei, Sterian Paul, Tudorel Corbu, Nicuşor Leonard Carapcea şi Viorel Negoiţă erau angajaţi ca agenţi de poliţie la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi - Sectorul Poliţiei de Frontieră Brăila, având ca principale atribuţii depistarea şi sancţionarea braconierilor piscicoli. Au apărut, însă, suspiciuni. Procurorul de caz preciza la finalizarea cercetărilor: 

“Suspiciunile aveau în vedere faptul că lucrătorii Poliţiei de Frontieră constată fapte de natură penală în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi, cu ocazia întocmirii documentelor de constatare a faptei flagrante de braconaj piscicol, comunică persoanei depistate că infracţiunea este mult mai gravă dacă este săvârşită în Balta Mică a Brăilei, iar cu acordul tacit al persoanei respective, care speră la o sancţiune mai mică, schimbă locul săvârşirii faptei în afara Parcului, pe Dunăre, inducându-i în mod eronat că gravitatea faptei va fi diminuată”.

Exista, de asemenea, suspiciunea că poliţiştii menţionează în documentele întocmite o altă cantitate de peşte decât cea pescuită de braconieri, diferenţa fiind însuşită de către aceştia. Denunţurile au fost făcute de braconieri din Tufeşti.

În perioada 26 - 29 aprilie 2014 (când era prohibiţie) ag. şef adj. Angheluţă Andrei, ag. pp. Viorel Negoiţă, ag. pp. Tudorel Corbu, ag. şef pp. Sterian Paul şi  ag. şef adj. Constantin Lichiardopol au executat misiuni în zonele de competenţă ale SPF Brăila, cu şalupă fluvială MAI 3017, dislocată în zona km. fluvial 200 - 203, ca navă de bază. Echipajul format din agenţii Paul, Negoiţă şi Lichiardopol şi-a desfăşurat activitatea atât pedestru, cât şi pe ambarcaţiunea MAI 4088, iar al doilea echipaj, format din agenţii Andrei şi Corbu, pe ambarcaţiunea MAI 4171, având ca obiectiv combaterea braconajului piscicol în perioada de prohibiţie.

Potrivit acuzării, în seara zilei de 26 aprilie 2014, la ora 20:30, Paul, Corbu şi Lichiardopol i-au depistat, în zona km. fluvial 203, în zona localităţii Tufeşti, pe Costică Bertescu şi Nelu Pisică, din aceeaşi localitate, care pescuiau ilegal cu un prostovol. Potrivit procesului verbal întocmit de poliţişti, cei doi pescuiseră “aproximativ 10 kg de peşte din specia crap”, în condiţiile în care nu erau autorizaţi să desfăşoare activităţi de pescuit comercial.

În timpul aceleiaşi misiuni (potrivit actelor întocmite de poliţiştii de la Frontieră), mai precis în dimineaţa zilei de 27 aprilie 2014, agenţii Anghel, Corbu şi Negoiţă au mai depistat un braconier, pe Curcă G., devenit ulterior denunţător, care scotea o plasă de pescuit din apă, în zona km. fluvial 209. În plasa braconierului se aflau tot “aproximativ 10 kilograme de peşte specia plătică”. Peştele a fost confiscat, la fel şi plasa de 35 de metri aparţinând braconierului, iar acesta l-a însoţit pe poliţistul Negoiţă la SC “Toporaş Com” SRL, unde a predat peştele confiscat. În baza acestor consemnări nereale, precizează anchetatorii, Curcă a fost cercetat pentru deţinere şi folosire a uneltelor de pescuit comercial şi pescuit comercial în perioada de prohibiţie.

Pe 13 iunie 2014, Paul, Andrei şi Carapcea au mai întocmit un dosar penal, afirmând că, în jurul orei 9:50, în zona km. 209 al Dunării, pe malul stâng al fluviului, au depistat o persoană, Alexe I. (de asemenea denunţător), care ar fi pescuit “aproximativ 10 kilograme de peşte specia caras şi crap” cu ajutorul unui prostovol pe care, la vederea poliţiştilor, l-ar fi aruncat în apă. Poliţiştii au consemnat din nou că peştele ar fi fost predat societăţii menţionate, în prezenţa braconierului. Alexe a fost cercetat pentru deţinere şi folosire de către persoane neautorizate a uneltelor de pescuit comercial.

În ziua de 14 noiembrie 2014, Curcă şi Alexe s-au prezentat la parchet şi au declarat că faptele consemnate de agenţii de poliţie Angheluţă Andrei şi Paul Sterian, care au stat la baza întocmirii celor două dosare penale, ar fi nereale.

 

Varianta denunţătorilor

Primul denunţător, G. Curcă, a precizat că fusese depistat la km. fluvial 207, nu 209 şi că, în momentul în care a fost prins de poliţişti, se afla împreună cu prietenul său, S. Mihăilă. Denunţătorul a afirmat că, în ziua de 27 aprilie 2014, la ora 8:00, au fost depistaţi de către agentul Angheluţă Andrei şi un alt agent, Tudorel Corbu, când scoteau o setcă de 200 de metri din apă, nu de 35 de metri, cum s-a consemnat. Procurorul de caz preciza în rechizitoriu: “În momentul sosirii poliţiştilor, sacul cu peşte era încărcat şi cântărea circa 40 - 50 de kg. Acesta a fost urcat în ambarcaţiunea Poliţiei de Frontieră (!), iar agentul Andrei Angheluţă, adresându-se martorului Mihăilă S., pe care-l cunoştea întrucât îi mai întocmise un dosar penal, a spus: «Stănică, tu mai ai astfel de dosare, băiatul acesta nu are nicio abatere şi îi facem lui dosar». Din declaraţia martorului rezultă că Andrei a consemnat în procesul-verbal de depistare mai multe aspecte nereale”. Astfel, Curcă ar fi fost depistat singur la pescuit şi ar fi capturat 10 kilograme de peşte, în loc de 50.

Denunţătorul a mai afirmat că poliţistul Angheluţă a găsit un crap de 5 kg şi i-a cerut braconierului să verifice plasa, să găsească un peşte la fel de mare ca să nu se supere colegul”. În fine, denunţătorii susţin că poliţiştii aflaţi în misiune au plecat fără să le confişte plasa de 200 de metri, menţionând în procesul verbal o plasă mai mică, de 35 de metri, pe care o aveau cu ei. Ei le-ar fi spus braconierilor că, timp de trei zile, cât mai erau ei de serviciu pe Dunăre, puteau pescui fără grijă.

Acelaşi martor denunţător a afirmat că, pe 13 iunie 2014, se afla împreună cu Alexe I. şi cu Mihăilă S. în zona pădurii inundate de la km. fluvial 207, unde capturaseră 30 de kg de peşte, pe care l-au încărcat în doi saci. După ce au fost depistaţi, agenţii Angheluţă Andrei, Nicuşor Carapcea şi Sterian Paul (procesul verbal a fost întocmit de Paul) au afirmat că doar Alexe ar fi fost depistat (pentru că ceilalţi doi aveau deja dosar penal) şi că, de fapt, s-ar fi capturat doar 10 kg de peşte. Potrivit anchetatorilor, poliţiştii au plecat cu cele 30 de kg de peşte capturat de braconieri, dar nu le-au confiscat şi plasa.

S. Mihăilă a confirmat declaraţiile celorlalţi doi denunţători, afirmând că, de fiecare dată, poliţiştii nu le-au cerut peştele, ci l-au luat pur şi simplu, iar pentru acest lucru le-au dat de înţeles că urmează să le facă “un favor” (le-au lăsat plasele ca să poată pescui în continuare).

Din noiembrie 2015, anchetatorii au interceptat convorbirile telefonice purtate de agentul Angheluţă Andrei, stabilind că, în cadrul SPF Brăila, există angajaţi care au “relaţii neprincipiale” cu braconieri din comuna Tufeşti, pe care-i folosesc ca informatori.

“Conducerea SPF Brăila a sesizat Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) cu privire la faptul că au suspiciuni de scurgeri de informaţii din cadrul structurii MAI şi că numitul Mihai Ştefan, zis “Viteză”, din comuna Tufeşti, cunoscut cu preocupări pe linia braconajului piscicol, are legături în mediul cadrelor Poliţiei de Frontieră, acesta susţinând în faţa persoanelor care desfăşoară activităţi ilegale pe Dunăre că nu poate fi prins în flagrant de lucrătorii Poliţiei de Frontieră întrucât printre aceştia se află o persoană care-l anunţă telefonic atunci când vreun echipaj naval pleacă de la sediul SPF în acţiune, în zona de competenţă”, preciza procurorul de caz la finalizarea anchetei.

Din anturajul braconierului “Viteză” ar fi făcut parte poliţistul Angheluţă Andrei care, în schimbul deconspirării misiunilor SPF, primea informaţii cu privire la nemulţumirile braconierilor din comuna Tufeşti.

 

Poliţiştii au negat acuzaţiile încă de la finalizarea cercetărilor

Cotidianul nostru a relatat pe larg despre cazul poliţiştilor de la Frontieră puşi sub acuzaţie şi trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. După apariţia articolelor “Taxă de protecţie pe Dunăre” şi “Un comisar acuză” (“Obiectiv - Vocea Brăilei” din 9, respectiv 11 mai 2016), cei cinci poliţişti de frontieră ne-au contactat pentru a-şi prezenta punctul de vedere. Dreptul la replică al poliţiştilor a apărut în numărul din 17 iunie 2016 al cotidianului “Obiectiv - Vocea Brăilei” sub titlul “Parchetul a intrat în jocul periculos al unor persoane cu bogat trecut infracţional”. Prezentăm mai jos fragmente din punctul de vedere al poliţiştlor achitaţi recent de instanţa de fond. 

“Între pretinsele noastre infracţiuni şi data denunţurilor au trecut mai multe luni şi se pune întrebarea de ce au aşteptat braconierii atâta vreme ca să denunţe „abuzurile” la care fuseseră supuşi (...) Între timp, unul dintre ei, Curcă Gheorghe, a făcut subiectul unei percheziţii iniţiate tot de către unul dintre noi, în urma căreia i s-a întocmit un nou dosar penal (...) Ce fel de înţelegere aveam noi cu denunţătorii braconieri dacă, după ce „ne înţelegeam”, valorificam instituţional informaţiile ce le deţineam despre infracţiunile pe care continuau să le săvârşească?”

Potrivit poliţiştilor, acelaşi denunţător, Curcă Gheorghe, “a încercat să determine mai multe persoane care s-au ocupat şi ele cu braconajul şi care au fost prinse de noi, să declare că şi ele au fost supuse aceloraşi „abuzuri” (...) În afara declaraţiilor celor trei braconieri (toţi sancţionaţi pentru braconaj sau alte infracţiuni!) nu există nicio probă care să confirme învinuirea, cu toate insistenţele parchetului de a le găsi şi administra. “Martorii” audiaţi de parchet ca să dovedească „comportamentul nostru abuziv” şi în alte cazuri nededuse judecăţii, sunt cu toţii braconierii cărora le-am întocmit dosare penale şi care, în orice interpretare normală a probelor, ar fi fost excluşi din calitatea de martori deoarece declaraţiile lor nu pot fi socotite obiective, deci utile cauzei”. În final, inculpaţii din dosarul recent soluţionat de Judecătoria Brăila se întreabă retoric: “Ce infractori am favorizat noi dacă cei pe care i-am prins au săvârşit fapte pe care procurorul nu le consideră infracţiuni demne de a fi pedepsite?”.




Categorie articol: 

Comentarii