Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pescarii din Stancuta isi recupereaza dreptul la pescuit

Primarul de Stancuta, Nicu Turcu, se lupta din greu pentru cauza pescarilor din comuna. Timp de citiva ani la rind, Turcu a constatat cu stupoare ca ai sai consateni, pescari din tata-n fiu, nu mai au dreptul sa arunce undita-n Dunare, pentru ca luciul de apa era concesionat de Compania Piscicola unor firme mari. Acesta a decis insa ca nu este corect ca satenii sa jinduiasca dupa un peste, desi stau la doi pasi de fluviu, iar daca ies la pescuit, sa fie fugariti de paznici "pina-n casa". In plus, primarului i se pare anormal ca o comunitate aflata pe malul fluviului sa nu poata avea acces la exploatarea acestei resurse naturale, pentru ca altii, peste capul lor, decid sa o incredinteze spre administrare unor straini de loc. De aceea, Turcu a pornit demersurile pentru infiintarea unei asociatii a pescarilor, in subordonarea unui serviciu al Primariei.
"Una dintre problemele tinerilor din comuna a fost aceea a obtinerii autorizatiilor de pescuit. De vreo trei ani ne-am gindit cum pot sa obtina acesti oameni autorizatii de pescuit mai usor, dar legal. Si am ajuns la concluzia ca ar trebui sa infiintam o cooperativa sau o asociatie, nu conteaza forma, dar in cadrul unui serviciu public al Consiliului Local. Si de doi ani avem infiintat pe linga Consiliul Local Serviciul de administrare a domeniului public si privat, iar in cadrul acestuia avem mai multe activitati. Una dintre acestea este activitatea de piscicultura, respectiv asociatia pescarilor din comuna Stancuta. Am alergat luni de zile, pentru a infiinta aceasta asociatie, dar pina la urma am reusit. In baza Ordonantei din decembrie anul trecut, cu privire la accesul la resurse, am colaborat cu Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, cu doamna director Anca Toader, si am infiintat asociatia, cu toate documentele legale. Dupa ce vom obtine de la Ministerul Justitiei dovada denumirii asociatiei noastre, mergem cu documentatia la Judecatoria Insuratei si ne da avizul, ca asociatia este legal constituita, Compania Nationala ne face un raport, ca asociatia va fi gestionara luciului de apa, primim avizul de la Bucuresti ca sintem recunoscuti ca o asociatie de producatori, si apoi compania face contractul direct cu asociatia".

"Avem caiete, carti de acvacultura, piscicultura, nu ne jucam"

Pina se finalizeaza demersurile privind infiintarea asociatiei, si preluarea administrarii luciului de apa de pe raza localitatii Stancuta,
cei 77 de membri fondatori, persoane fizice - printre care insusi primarul Turcu - sint scolarizati ca sa fie pescari profesionisti: "Dintre acestia, 44 sint someri, care nu platesc nimic pentru scolarizare. Avem caiete, carti de acvacultura, piscicultura, nu ne jucam, la final se va da examen pentru obtinerea atestatului de pescar profesionist, pentru ca asta este un curs de perfectionare, este o reconversie profesionala. Nu se poate sa obtii permisul, daca nu ai acest atestat. Asociatia noastra are rolul de a prelua si gestiona din punct de vedere al mediului, al dezvoltarii durabile luciul de apa de pe zeci de km, citi sint in raza administrativa a localitatii noastre. Ea elibereaza membrilor asociatiei autorizatia de pescuit, iar compania CNAFP filiala Braila a eliberat deja circa 35 de permise de pescuit comercial. Deci, ca sa lucrezi legal, intii si-ntii trebuie sa ai scoala, si am intrat toti in scoala, timp de 10 saptamini, vom termina pe 3 mai. Noi, Primaria, am pus la dispozitie spatiul, am facut licitatie pentru adjudecarea desfasurarii cursului de pregatire profesionala, deci totul a fost facut ca la carte", ne-a spus primarul.

Primaria se ocupa si de fabricarea rachiului

Nicu Turcu ne-a mai informat ca Primaria mai are si alte activitati interesante in subordine, printre care aceea de producere a rachiului: "Avem activitatea de constructii, cu o echipa de prestari servicii, in care am angajat circa 30-40 de tineri, cu care am facut scoala, biserica de la Polizesti, am facut castelul de apa de la Stancuta si castelul de apa de la fostul IAS, pe care l-am preluat acum vreo doi ani de zile, pentru completarea necesarului de apa, la nivel de comuna. O alta activitate este fabricarea de rachiu, pentru ca aveam un batrin care detinea un cazan de 30 de galeti si a vrut sa-l vinda, iar noi ramineam la nivel de sat fara serviciul asta, fara fabricarea rachiului. De aceea, am preluat cazanul noi, si facem noi rachiu pentru oameni. In plus, mai avem si activitatea de infiintare a culturii orezului".




Categorie articol: 

Comentarii