Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"Optim ar fi ca la patru ani conducerea sa se schimbe, pentru ca vin persoane cu alte idei, mai noi"

In urma cu sapte luni, la Inspectoratul Scolar s-a schimbat conducerea, sefia ISJ fiind preluata de prof. Lilliana Tudoran. La inceput de an, prof. Tudoran a realizat o analiza a sistemului si a trecut in revista realizarile, asteptarile si nemultumirile legate de sistemul de invatamint. "Am infiintat patru cabinete de asistenta psihopedagogica si cabinete logopedice"- Care considerati ca au fost punctele tari ale ofertei dumneavoastra manageriale?- Am pornit de la faptul ca imi doresc o scoala flexibila care sa raspunda tuturor nevoilor. Acest lucru cred ca-si doreste orice manager. De aici am inceput imbunatatirea comunicarii, pentru ca agentul de schimbare este directorul si daca nu reusesc la nivel de manager sa schimb ceva, mai jos nu voi reusi nici atit. Directorii si inspectorii sint agentii de schimbare. Am pornit de la Inspectoratul Scolar sa realizez o buna comunicare si cred ca am reusit acest lucru. Nu in totalitate, dar cred ca sint pe calea cea buna. Nu pot sa spun ca sint multumita in totalitate, pentru ca ar insemna ca nu-mi mai doresc nimic si nu este asa. Mi-am propus sa imbunatatesc activitatea educativa din scoli si am marit norma inspectorului cu activitati educative, am infiintat patru cabinete de asistenta psihopedagogica si cabinete logopedice. Aceasta initiativa o voi continua si in anii urmatori, atit cit ne permite legislatia si numarul de posturi de la nivel de judet. Ideal ar fi ca fiecare unitate scolara sa aiba consilierul ei. Tot din acest an am infiintat si profesorii de sprijin in judet. Este un lucru foarte mare, pentru ca acesti profesori erau numai in oras. Vom infiinta Centrul de Resurse Educationale si de Asistenta Psihopedagogica. Recunosc, toate aceste aspecte pot fi si o deformatie profesionala, dar imbunatatirea comunicarii este un lucru esential. Daca nu intelegi ce vreau sa spun si nu inteleg ceea ce vrei sa-mi transmiti, este clar ca undeva se rupe firul. - Care este rolul profesorului de sprijin?- Este profesorul care asigura asistenta psihopedagogica elevului, parintilor si cadrelor didactice. El il invata pe copil cum sa invete, cum sa-si insuseasca niste metode ca sa poata face fata programului, ii invata pe parinti cum sa-si ajute copiii. - Pina acum, profesorii de sprijin nu prea s-au vazut.- Au fost si pina acum, dar putini. Cel mult patru profesori, insa acum numarul lor a crescut pentru ca se merge pe integrarea copiilor cu cerinte educative speciale si avem destui copii cu probleme. Nu neaparat cu handicap, dar cu tulburari de dezvoltare, de invatare, cu tulburari de comportament, socio-afective. - Cum va simtiti acum, dupa ce ati promovat concursul pentru ocuparea postului de inspector general, cind stiti ca patru ani de acum inainte destinele invatamintului brailean depind de dvs.?- Imi da o siguranta ca am sa pot sa duc mai departe ceea ce mi-am propus, dar nimeni nu este lipit de scaun. Oricind se poate intimpla sa ajung la catedra si acest lucru nu m-ar nemultumi in nici un fel. Sint convinsa ca aceasta numire nu este pe viata. Dupa mine, optim ar fi ca la patru ani conducerea sa se schimbe pentru ca vin persoane cu alte idei, mai noi. La urma urmei, fiecare inspector general urmareste aceleasi linii directoare. Fiecare inspector vine cu anumite idei pe care le dezvolta, dar invatamintul merge catre aceeasi finalitate. "Violenta in scoala a existat dintotdeauna. Sint probleme care nu au fost niciodata recunoscute si nu au fost date in vileag"- La citeva luni dupa ce ati preluat aceasta functie v-ati lovit de greva din invatamint. - Adevarul este ca de cind sint inspector au fost doua luni vacanta si o luna greva. Eu am respectat greva pentru ca este un drept al salariatului si, conform legii, orice interzicere de a se desfasura greva este contraventie. Din punctul nostru de vedere, greva s-a desfasurat fara nici un fel de impuneri de a se intra la clasa. - Au fost totusi profesori care au intrat la ore si altii care ar fi vrut sa faca ore insa nu au intrat.- Am auzit de asemenea situatii. Mi s-a spus ca unele cadre didactice ar fi vrut sa intre la ora, dar nu ar fi fost lasate si acesta mi se pare un lucru grav, pentru ca nimeni nu poate fi impiedicat sa intre sau sa nu intre in greva. - Sint doua situatii: conducerile scolilor au obligat profesorii sa intre la ore sau sindicatele au facut presiuni asupra profesorilor ca sa nu intre la ore. Dvs. ce stiti?- Nu se poate da vina pe conducerea scolii sau pe sindicat. In fiecare unitate scolara au fost grupuri de colegi care au facut presiuni asupra celorlalti colegi care voiau sa intre la ore. Din ce stiu directorii nu au facut astfel de presiuni pentru ca nu era legal. - In acest an scolar a izbucnit cu putere si problema violentei in scoala. - Violenta in scoala a existat dintotdeauna. Sint probleme care nu au fost niciodata recunoscute si nu au fost date in vileag. Acum insa trebuie sa le gasim solutia. Probleme exista insa in toate scolile. Cred ca acum televiziunile i-au adus in prim-plan pe cei care doresc sa faca tot felul de acte de teribilism. - Totusi violenta este o realitate foarte dura si pentru elevi, si pentru parinti. - Din punctul de vedere al scolii exista deschidere pentru rezolvarea problemelor, in primul rind prin activitatile educative. - Si credeti ca aceste intilniri intre politie, profesori si elevi vor da rezultate de acum incolo? Pentru ca pina acum nu s-au dovedit prea eficiente. - Eu nu ma refer la aceste actiuni, ci la intilniri intre elevi si consilierul psihologic. Copilul care savirseste o abatere are un motiv pentru care savirseste acest act de indisciplina. Noi trebuie sa gasim cauza ca sa rezolvam comportamentul lui. - Dar violenta limbajului verbal? - Aici un rol important il are familia si anturajul, iar scoala trebuie sa se implice si in activitatile cu parintii. Eu mi-am propus in oferta mea manageriala sa realizez un parteneriat real cu parintii. Sa vina foarte des la scoala, sa spuna ce ii nemultumeste si sa putem lua impreuna cele mai bune hotariri pentru copiii lor. - Parintii colaboreaza cu scoala la gradinita, in scoala primara, chiar si la gimnaziu, insa la liceu, scoala de arte si meserii este foarte greu sa ii mai aduci la scoala. - Este o carenta a invatamintului romanesc. Parintii nu se implica atit cit ar trebui in problemele scolii, insa cred ca vom reusi atita timp cit ei sint cuprinsi in Consiliile de Administratie ale scolii si in Comisiile de Asigurare a Calitatii. Automat sint implicati si iau contact cu problemele scolii. In momentul in care directorul vede ca reprezentantii comunitatii si ai parintilor nu au venit, nici nu ar trebui sa tina sedintele. Acum si legislatia ne ajuta. - Si cu parintii care sint mai incapatinati ce faceti?- Vom incerca sa rezolvam situatia prin activitati extrascolare. Trebuie sa-i dam responsabilitati copilului cu probleme pentru a implica si familia, pentru ca parintele sa vada ca si copilul lui este valorizat pentru ceea ce stie el sa faca. Nu vrem sa evidentiem ceea ce este rau, ci sa subliniem ce este bun in copil. "Comunicarea prin Internet este mai rapida si economicoasa"- Ce se va intimpla cu proiectele de reabilitare incepute in anii trecuti? Se vor continua? In anii trecuti nu s-a intimplat acest lucru. Fiecare guvernare isi continua propriile proiecte si nu se ocupa de cele incepute de ceilalti. Acum ma refer la scoala din cartierul Calarasi IV, la cea de la Ianca. - Aceste proiecte merg mai departe. Aceste scoli vor fi trecute in liste pentru continuarea lucrarilor. Domnul ministru doreste sa se termine toate scolile incepute si neterminate. - Ce se intimpla la Scoala nr. 9 pentru ca vechea cladire inca nu s-a darimat. - Eu stiu ca s-au facut demersurile necesare pentru continuarea proiectului. Primaria trebuia sa gaseasca o firma pentru demolare. Copiii deja nu mai invata in acea cladire. Foarte bine merge si proiectul "Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate". Pe tara sintem apreciati. Am avut probleme de comunicare la nivelul echipei, la inceput. Pina cind intilnirile nu au fost foarte dese si le-am solicitat colegilor sa spuna exact ce se intimpla, indiferent daca este neplacut pentru unul sau celalalt, acum proiectul merge foarte bine. Sint multumita. Au fost doua vizite de monitorizare in urma carora nu au fost facute recomandari. Proiectul se desfasoara foarte bine la nivelul scolii. Foarte mare succes am avut cu gradinita estivala, copiii care au participat la aceasta actiune s-au inscris la scoala in proportie de 80%. A inceput si programul "A doua sansa", unde s-au mai facut grupe si in afara proiectului. Avem o persoana de 64 de ani la Valea Cinepii care invata alaturi de nora, ginere si nepoti sa scrie si sa citeasca. Sintem in faza de reabilitare si la scolile de la Sutesti. Fiecare etapa a fost bine parcursa. La ultima vizita de monitorizare s-a mers prin scoli si s-a constatat ca deja s-a schimbat climatul, scoala este primitoare si copiii vin cu placere la ore. - Va fi posibil sa se extinda aceste idei in sistem?- Si acum se pot face aceste lucruri, nimeni nu este oprit, dar trebuie sa-si gaseasca singuri fonduri. - Fara o indicatie de mai sus se vor pune in practica aceste proiecte si in alte scoli?- Daca vor fi sprijiniti de Inspectorat orice este posibil. Deja in sistem se desfasoara pregatire remediala. - Alte proiecte aveti in vedere?- Am mai inceput sa fac arhivarea documentelor din Inspectorat, care exista din anii '60, activitate care nu s-a facut niciodata si este neaparat necesar sa se puna ordine. Am inceput din vara, dar este foarte greu pentru ca nu s-a facut niciodata. Mai avem doua proiecte Phare "Sub stelele Europei". Am mai facut echipe cu metodisti itineranti care sa ajute profesorii tineri sau mai neexperimentati din mediul rural. Am pus la punct comunicarea prin Internet cu scolile. - Unii directori nu sint foarte multumiti de aceasta metoda, de faptul ca nu pot sta fata in fata cu dvs. si sa poarte un dialog.- Stiu ca unii nu sint multumiti, ca au fost invatati altfel, dar comunicarea prin Internet este mai rapida si economicoasa. Pentru ce sa aduc eu o persoana din fundul judetului, sa cheltuiasca atitia bani, ca sa stea doua sau trei ore aici, cind pot sa-i spun ce am de spus prin Internet. Sint de acord ca trebuie sa ne si vedem, dar cred ca o data pe luna este suficient. Atunci pot sa spuna ce au de spus. Mai avem 24 de proiecte in cadrul Unitatii pentru Implementarea Invatamintului Rural. Cu toate acestea, sint si nemultumita de anumite aspecte. Chiar inainte de vacanta, la sala de sport a Colegiului "Murgoci" s-a desfasurat cupa PSD la handbal. Nu este nimic ca s-a desfasurat aceasta competitie, dar nu trebuia sa apara bannere, tricouri, majorete cu PSD. Aceasta este propaganda politica in scoala. Vom face o comisie de cercetare a faptelor si vom vedea ce s-a intimplat. Indiferent de partid, nu trebuie sa se intimple asa ceva in scoala. Le-am atras atentia si acum citeva saptamini sa nu se faca propaganda in scoala si acum s-a intimplat asa ceva. A fost organizat cu convocator, cu invitatii adresate directorilor. Vom vedea ce directori au raspuns la aceasta solicitare, de ce s-a admis sa se desfasoare la "Murgoci". Exista Sala Polivalenta unde se putea organiza asa ceva, sau se putea face in scoala, dar fara propaganda. Este o problema destul de grava. Pina acum nu s-a mai intimplat asa ceva. Pentru mine nu are importanta ca este PSD, PD sau PNL. Nu rebuie sa se faca in scoala propaganda politica.




Categorie articol: 

Comentarii