Altfel spus, există destui bărbaţi care îşi cumpără cu bani grei libertatea în sânul conjugal.
Să luăm, de pildă, cazul preşedintelui Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, despre care am citit în Obiectivul de săptămâna trecută ce salariu lunar a avut, în medie, în anul 2010. Important, din punctul meu de vedere, nu este atât leafa lui Bunea Stancu, căci el nu mai trăieşte din salariu de pe vremea când vindea borcane la aprozar, ci poziţia pe care el o ocupă într-un clasament al veniturilor aferente funcţiei ale celorlalţi preşedinţi de consilii judeţene. Ei bine, cu 4.046 lei lunar, câştigaţi în anul 2010, preşedintele CJ Brăila, Ghe. Bunea Stancu, ocupă poziţia a 29-a dintr-un total de 41. Aşadar, Bunea Stancu se clasează pe un loc codaş, în partea a doua a clasamentului, undeva la mijlocul acesteia. Asta înseamnă că Bunea Stancu, ca preşedinte de CJ, câştigă puţini bani, repet, comparativ cu omologii lui din ţară. E drept că Bunea Stancu îşi rotunjeşte veniturile cu minim 3-4 milioane de euro din activităţi conexe, cum ar fi asfaltarea a tot ce mişcă în Brăila, dar eu discut acum despre salariul lui de bugetar. Căci îmi imaginez că d-na Bunea Stancu este o femeie de modă veche, care obişnuieşte să îi ceară "fluturaşul" soţului, să vadă ea pentru ce şi cât anume a plecat acesta în fiecare dimineaţă de acasă, timp de o lună. 40 de milioane de lei vechi în mână sunt bani frumoşi, mai ales pe criza asta, într-un oraş de provincie ca Brăila. Bre, dar raportat la funcţia lui Bunea Stancu şi la cât de jos se află el în clasamentul întocmit pe cele 41 de judeţe, leafa lui este dezamăgitor de mică. Îţi vine să zici că e direct proporţională cu competenţa.
Nu vreau să fac insinuări, dar am auzit că bărbaţii care vin acasă cu salariu mai mic decât sperau nevestele o iau serios pe coajă cu măturoiul din bucătărie. Bre, am văzut eu că preşedintele Bunea Stancu merge un pic adus de spate, dar pe bune că nu m-am gândit că treaba asta i s-ar putea trage de la o mătură.
Să luăm, de pildă, cazul preşedintelui Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, despre care am citit în Obiectivul de săptămâna trecută ce salariu lunar a avut, în medie, în anul 2010. Important, din punctul meu de vedere, nu este atât leafa lui Bunea Stancu, căci el nu mai trăieşte din salariu de pe vremea când vindea borcane la aprozar, ci poziţia pe care el o ocupă într-un clasament al veniturilor aferente funcţiei ale celorlalţi preşedinţi de consilii judeţene. Ei bine, cu 4.046 lei lunar, câştigaţi în anul 2010, preşedintele CJ Brăila, Ghe. Bunea Stancu, ocupă poziţia a 29-a dintr-un total de 41. Aşadar, Bunea Stancu se clasează pe un loc codaş, în partea a doua a clasamentului, undeva la mijlocul acesteia. Asta înseamnă că Bunea Stancu, ca preşedinte de CJ, câştigă puţini bani, repet, comparativ cu omologii lui din ţară. E drept că Bunea Stancu îşi rotunjeşte veniturile cu minim 3-4 milioane de euro din activităţi conexe, cum ar fi asfaltarea a tot ce mişcă în Brăila, dar eu discut acum despre salariul lui de bugetar. Căci îmi imaginez că d-na Bunea Stancu este o femeie de modă veche, care obişnuieşte să îi ceară "fluturaşul" soţului, să vadă ea pentru ce şi cât anume a plecat acesta în fiecare dimineaţă de acasă, timp de o lună. 40 de milioane de lei vechi în mână sunt bani frumoşi, mai ales pe criza asta, într-un oraş de provincie ca Brăila. Bre, dar raportat la funcţia lui Bunea Stancu şi la cât de jos se află el în clasamentul întocmit pe cele 41 de judeţe, leafa lui este dezamăgitor de mică. Îţi vine să zici că e direct proporţională cu competenţa.
Nu vreau să fac insinuări, dar am auzit că bărbaţii care vin acasă cu salariu mai mic decât sperau nevestele o iau serios pe coajă cu măturoiul din bucătărie. Bre, am văzut eu că preşedintele Bunea Stancu merge un pic adus de spate, dar pe bune că nu m-am gândit că treaba asta i s-ar putea trage de la o mătură.
