Cea mai mare afacere agricolă din România ar putea prinde contur la Brăila. Iar de reuşita ei se leagă numele a trei dintre marii latifundiari ai României: Adrian Porumboiu, Culiţă Tărâţă şi Ştefan Poienaru. Este vorba despre un megaproiect agricol ce vizează fermierii dar şi operatorii economici de pe filiera cerealelor, din judeţele Brăila şi Ialomiţa, realizat de specialiştii de la Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală - (ICEADR). Oricum, într-un fel sau altul, toţi cei trei oameni de afaceri sunt legaţi de Brăila. Adrian Porumboiu, deşi s-a născut în judeţul Buzău, este absolvent al Liceului "Nicolae Bălcescu" din Brăila şi este căsătorit cu o brăileancă. Culiţă Tărâţă, deşi nemţean la origine, lucrează din 2001 cea mai mare exploataţie agricolă a Europei, Insula Mare a Brăilei. Iar Ştefan Poienaru, deşi are concentrate afacerile în judeţul Ialomiţa, deţine pe teritoriul judeţului nostru centre de recepţie a produselor agricole.
Concret, luând ca bază modelul integrat de afaceri pus în practică la Vaslui de Adrian Porumboiu şi bazându-se pe experienţa, forţa economică şi disponibilitatea de a se implica a celor doi mari arendaşi din Balta Brăilei (Tărâţă) şi Balta Ialomiţei (Poienaru) - care ar putea constitui adevărate nuclee capabile să atragă în jurul lor şi ceilalţi fermieri - cercetătorii au realizat un proiect de înfiinţare a unei megacooperative agricole denumită "Cluster Bărăgan". Un proiect regional de dezvoltare rurală, o afacere integrată menită a aduce plus valoare, profit, calitate, iar, în final, pentru consumatori, un preţ mai mic al produselor procesate. Clusterul, ce se doreşte a fi înfiinţat pe filiera de produs cereale, vizează aducerea în aceeaşi "tabără" a fermierilor, depozitarilor, procesatorilor şi comercianţilor, scopul urmărit fiind acela al eficientizării afacerilor şi obţinerea unor produse de calitate la preţuri rezonabile. Şi încă ceva: susţinătorii acestui proiect mai aşteaptă un beneficiu - scoaterea la lumină a tuturor activităţilor din mult controversata zonă: grâu - făină - pâine - produse de panificaţie.
Deşi vor fi greu de convins, femierii vor avea avantaje mai mari
Condiţii avantajoase în aprovizionarea cu inputuri (seminţe, pesticide, combustibil, utilaje şi echipamente), valorificare superioară a producţiei, protocoale favorabile cu băncile, accesul mai uşor la finanţare prin proiecte europene, punerea în practică a unor tehnologii şi soluţii inovatoare. Totul într-un concept nou, conform căruia "ferma agricolă" nu mai este veriga de bază a lanţului, ci "veriga indispensabilă", fără de care "lanţul" nu se poate constitui ca organizaţie economico-socială. Acestea ar fi cele mai importante avantaje ce ar putea fi obţinute prin aplicarea noii soluţii organizatorice, o concepţie europeană de tip "cluster". Pornind de la explicaţia din dicţionar, cuvântul "cluster" provine din limba engleză şi înseamnă mănunchi, buchet, grup. Dacă vreţi, este o variantă cosmetizată a unei noţiuni mult mai cunoscute agricultorilor şi anume cea de cooperativă, dar fără încărcătura emoţională a "cooperativizării". În cluster, fiecare verigă se concentrează pe îndeplinirea funcţiilor pe care le realizează cel mai bine şi se bazează pe partenerii de colaborare pentru a realiza celelalte funcţiuni. "În interiorul clusterului, fermierii rămân independenţi, produc independent, la nivel de cluster urmând să se realizeze doar achiziţiile de inputuri, valoficarea producţiei şi dezvoltarea unor afaceri inovatoare. Clusterul va figura pe harta europeană a clusterelor agricole, ceea ce va însemna susţinere guvernamentală, fonduri europene", ne-a declarat Ana Ursu, cercetător al ICEADR, din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ASAS Bucureşti, directorul proiectului.
Primele discuţii au avut deja loc la Brăila
De altfel, membrii echipei de cercetători au avut deja o serie de întâlniri la Brăila. "Sunt conştientă că vor fi probleme la asociere, că va fi greu să convingem în special fermierii, dar asta nu ne va împiedica să ne ducem planul la bun sfârşit. Pentru definitivarea cercetării mai avem la dispoziţie 3 luni. Apoi, noi am propus o perioadă de 1 an pentru organizare, formare şi cunoaştere. Finalizarea proiectului de cercetare va consta într-o strategie de dezvoltare, un plan de afaceri şi o formă juridică de înfiinţare a clusterului. Acum delimităm locul, căutam variante pentru punerea în practică. Ce trebuie să ştie oamenii: este o iniţiativă sinceră, pe care vrem să o materializăm, încercăm din răsputeri şi avem speranţe că într-o formă sau alta vom reuşi. Avem însă nevoie de sprijinul asociaţiilor de fermieri şi, în special, al autorităţilor locale. Următorul nostru obiectiv este demararea unor discuţii la Consiliul Judeţean Brăila", a precizat directorul proiectului.
GAL-urile, primele curtate
Ideea realizării acestui proiect a venit în urma unor deplasări în teritoriu a echipei de cercetători, vizite ce au cuprins, printre altele, şi societatea "Agrocomplex" Bârlad SA, a omului de afaceri Adrian Porumboiu. "Am văzut acolo un mecanism eficient de gestionare şi integrare a unei afaceri de succes. Acesta este modelul după care am lucrat acest proiect", a menţionat Ana Ursu.
Înarmată cu planuri şi idei, cercetătoarea a trecut la identificarea unor zone cu potenţial agricol, apropiate geografic, în care să existe deja "schelete" ale unor forme de asociere care să constituie baza. Aşa a ajuns la zona Brăila - Ialomiţa, judeţe cu o activitate agricolă intensă, cu două mari exploataţii de succes şi cu asociaţii ale fermierilor puternice. Un punct forte pentru Brăila a fost şi existenţa celor trei iniţiative de GAL-uri (Grupuri de Acţiune Locală): "Muşeţeanca" - cu 15 comune şi reprezentant legal primarul Chiscaniului, Ion Crăciun; "Câmpia Buzăului şi a Siretului" - cu 14 comune şi reprezentant legal Mihai Ruse, primarul Măxineniului; şi "Câmpia de Vest a Brăilei" - 11 comune şi reprezentant legal Virginia Stăncescu, primarul oraşului Făurei.
"Suntem mult înaintaţi cu discuţiile la Brăila, unde am găsit o extraordinară deschidere. La Ialomiţa abia am început, am fost doar la Direcţia Agricolă. Un alt avantaj pentru Brăila, existenţa unui liceu de profil, a Facultăţii de Agronomie, a Staţiunii de Cercetare, pentru că vrem să atragem în asociere şi aceşti factori, să integrăm producţia, învăţământul, cercetarea. La Bucureşti abia am discutat cu organizaţia morarilor şi procesatorilor de cereale, urmează depozitarii. Mai avem de lucru până să punem la punct toate amănuntele, astfel încât atunci când vom începe întâlnirile cu fermierii să fim pregătiţi să le răspundem la întrebări, care nu vor fi puţine", recunoaşte Ana Ursu.
În ceea ce priveşte finanţarea, realizatorii proiectului se bazează pe fondurile europene, cele sectoriale, sprijinul acordat grupurilor de producători, dar şi pe fondurile naţionale alocate cercetării.
O megaputere agricolă ce ar putea fi măcinată de orgolii
Deşi pe hârtie proiectul arată impecabil, punerea lui în practică nu va fi simplă. Experienţele trecute în ceea ce priveşte asocierea, reticenţa faţă de termenul de "cooperativă", cu implicaţii emoţionale vechi, orgoliile vor fi piedici greu de trecut. Piedici cunoscute şi recunoscute şi de iniţiatorii proiectului, şi de susţinătorii lui. Şi totuşi, rezultatele ce ar putea fi obţinute sunt extrem de tentante ceea ce, cu siguranţă, va conta în luarea deciziilor. Pentru că vorbim despre zeci de producători agricoli (societăţi comerciale, societăţi agricole, cooperative agricole, alte forme de asociere în agricultură, grupuri de producători), care administrează în total circa 500.000 hectare, din care circa 350.000 de ha vor fi acoperite cu cereale (faţă de 300.000 ha în prezent). O producţie totală de 2 milioane tone (în prezent producţia obţinută este de circa 1 milion tone). Realizarea unui plan de culturi fundamentat, pe bază de cerere şi ofertă, cu o desfacere asigurată, pe plan intern dar şi la export. Respectarea asolamentelor, a tehnologiilor moderne. În linii mari, acestea sunt obiectivele urmărite prin înfiinţarea Clusterului Cereale Bărăgan, o megaafacere agricolă care s-ar întinde pe două regiuni - Regiunea Sud - Est şi Regiunea Sud Muntenia şi care ar "deservi" o populaţie de peste 600.000 de locuitori.
"O asociere care să includă toţi cultivatorii din Bărăgan ar asigura o aprovizionare cu inputuri avantajoasă, valorificare profitabilă şi o absorbţie eficientă de fonduri europene. E o idee extraordinară, grozavă. Vă daţi seama cu 500.000 ha în spate ce forţă am fi, ce greutate am avea în piaţă, la negocieri. Ce influenţă am avea în elaborarea strategiilor, legislaţiei. E aproape incredibil. Dar am reţineri în a-mi manifesta entuziasmul. Şi asta pentru că noi, românii, avem nişte metehne greu de depăşit, un caracter dificil, suntem individualişti, ne lăsăm copleşiţi de orgolii. De aceea recunosc: e o propunere extraordinară , atât de extraordinară încât aproape mi-e teamă să mă gândesc ce bine ne-ar fi dacă s-ar realiza. Vom întâmpina însă probleme cu latura umană la punerea ei în practică. Oricum, noi suntem disponibili să ajutăm cu tot ce putem", şi-a expus poziţia Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli APA Brăila, organizaţie profesională ce reuneşte aproape 150 de producători şi peste 130.000 ha din judeţul nostru.
Primarii, dispuşi să pună umărul
Fără nicio reţinere, Ion Crăciun (PNL), primarul Chiscaniului şi reprezentantul GAL-ului "Muşeţeanca", s-a declarat convins şi entuziasmat de proiect: "Se va realiza, trebuie să se realizeze! Acesta e viitorul, integrarea activităţii şi unirea fermierilor. Sunt conştient că pentru început vor fi cârcotaşi, e inevitabil, dar lucrurile se vor aşeza. O să vedeţi, odată îngrădită evaziunea fiscală - pentru că posibilitatea să se lucreze încă la negru este o piedică în realizarea acestei cooperative - deci când totul se va face la lumină o să vedeţi, o să reuşim. O asociere în interesul comunităţii noastre, al judeţului, al regiunii şi, de ce nu al ţării, va fi o reuşită. Agricultura are un potenţial enorm, iar această formă de organizare nu va face altceva decât să-l evidenţieze. Voi acorda tot sprijinul".
Interesat, dar un pic mai reţinut, s-a arătat însă primarul de la Măxineni, Mihai Ruse (PSD) reprezentantul GAL -ului "Câmpia Buzăului şi a Siretului": "E foarte interesant acest proiect, e un prim pas către progres, cred eu. Am avut o primă discuţie cu iniţiatorii lui, mi-au pus la dispoziţie material de studiu, când voi stăpâni exact detaliile o să organizez o întrunire cu fermierii. Nu ştiu cât să fiu de optimist, ideea e extraordinară, dar o să ne împiedicăm de mentalităţi. Oricum, ceva trebuie făcut pentru agricultură, nici aşa nu se poate. Se lucrează haotic, fiecare cum se descurcă, de aceea eu o să susţin cu tot ce pot asocierea. Totul va depinde însă de cum îşi vor susţine proiectul doamnele respective. Eu le-am spus deja, să se aştepte la tot felul de întrebări, iar când vor veni la întâlnirea cu fermierii să fie foarte bine pregătite, ca să-i atragă".
Tărâţă, da. Poienaru, nu
Un susţinător declarat al asocierii şi performanţei, Culiţă Tărâţă, considerat de iniţiatori un pilon important pentru materializarea proiectului, a recunoscut că nu ştie deocamdată prea multe detalii, dar că ideea îl atrage: "Sincer, în amănunt nu ştiu exact despre ce este vorba, suntem în plină campanie de recoltare şi ştiţi cum e... Dar un lucru vreau să fie clar: am fost şi sunt un susţinător al asocierii, pentru că doar aşa ne putem atinge obiectivele - progres şi beneficii. Dar, la fel de clar, cei care vor să se asocieze trebuie să dea dovadă în primul rând de corectitudine şi toleranţă. Că e uşor să spui ne asociem, dar când să pui în practică schimbi jocul. Deseori ne-a tras mult înapoi concepţia asta a noastră despre asociere. Cred că e o greşeală a naţiei noastre modul în care gândim. Nu pot să mă hazardez acum şi să spun că sunt entuziasmat, pentru că nu deţin toate datele încă. Dar dacă va fi un proiect bun, corect, îl voi susţine fără rezerve. În plus, eu sunt adeptul ideii de cercetare şi de punere în practică a rezultatelor obţinute ştiinţific. Respect cercetătorii şi recunosc sincer că o altă greşeală a noastră este şi faptul că nu le mai acordăm importanţa cuvenită, i-am cam lăsat de izbelişte. Poate e şi vina lor, şi a politicilor noastre, cunosc centre de cercetare în care buruiana e cât casa şi munca de cercetare cât masa. Adevărata muncă de cercetare însă o respect şi o aplic. Aşa că da, sunt interesat. Cred că la toamnă, după ce vom încheia cu muncile agricole va fi mai mult timp şi ne vom aşeza pe îndelete la masa discuţiilor".
Ideea însă nu l-a încântat şi pe Ştefan Poienaru, celălalt pilon de sprijin al afacerii: "Încă nu am fost contactaţi, probabil o vor face. Nu ştiu deci despre ce este vorba, dar, la acest moment, nu sunt interesat. De ce să fie o asociere cu sediul la Brăila? Noi lucrăm 26.000 ha, avem mai multe firme şi planul nostru de viitor este să ne înfiinţăm o cooperativă a noastră, pe plan local".
Pe cine ne bazăm
Adrian Porumboiu a intrat în lumea afacerilor în 1999, fiind acum unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din ţară şi finanţatorul echipei de fotbal FC Vaslui. Grupul de firme pe care îl conduce exploatează 43.000 de hectare de teren agricol în judeţele Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Neamţ. Grupul dezvoltat de Porumboiu este format din firme cu activităţi în agricultură, turism, morărit şi panificaţie, fabricarea de uleiuri vegetale, prelucrarea laptelui, construcţii etc. Numai businessul agricol generează anual rezultate financiare de peste 40 de milioane de euro.
Agronom de profesie şi cu o avere estimată la 16 milioane de euro, Ştefan Poienaru, administratorul "Agrofam Holding" Feteşti, lucrează 26.000 ha, cea mai mare suprafaţă fiind situată în Balta Ialomiţei. Pe lângă mai multe afaceri în sectorul agricol (inclusiv zootehnie) şi de prelucrare a producţiei agricole, "Agrofam" are şi o capacitate de depozitare de aproape 100.000 de tone şi cinci baze de receptie în Călăraşi, Brăila şi Ialomiţa.
Culiţă Tărâţă derulează afaceri în agricultură, silvicultură, zootehnie, în judeţele Brăila şi Neamţ. Cea mai cunoscută afacere este însă cea din Insula Mare a Brăilei, unde exploatează circa 70.000 ha, afacerea lui din IMB fiind considerată de specialişti un "centru de excelenţă".
Bineînţeles că afaceri de aşa dimensiuni au fost în permanenţă în atenţia presei şi au născut de-a lungul vremii o serie de controverse. Tuturor însă, când a fost vorba de activitatea agricolă, li s-au recunoscut fără rezerve performanţele.
