Marcel Constantin a câştigat prima bătălie în războiul cu Ministerul de Finanţe şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru fotoliul de şef la Garda Financiară. La aproape 4 luni de la declanşarea acestei lupte pe calea justiţiei, instanţa acordă comisarului un prim punct pe tabela de marcaj şi dispune suspendarea ordinului de revocare a lui Constantin. Consecinţa juridică a acestei decizii este repunerea în drepturi a lui Constantin, adică reînscăunarea sa în fruntea Gărzii Financiare brăilene. Şi asta nu e tot. Aceeaşi instanţă a hotărât că ANAF trebuie să-i achite lui Constantin şi cheltuielile de judecată, cu alte cuvinte să achite nota de plată formulată de avocatul reclamantului, nimeni altul decât nora lui Constantin. Una peste alta, vestea a creat rumoare în rândul angajaţilor instituţiei, la gândul că vor fi plătite poliţe celor pe care Constantin îi consideră trădători după demiterea sa din primăvară.
După aproape 4 luni de când PSD-ul local i-a tras de sub fund scaunul de şef la Garda Financiară, Marcel Constantin este la un pas de a reveni în fruntea instituţiei. Marţi, 13 octombrie, Curtea de Apel Galaţi a dispus suspendarea, până la soluţionarea pe fond a cauzei, a ordinului prin care ANAF l-a demis din funcţia de conducere pe care o ocupa încă de la înfiinţarea instituţiei. Decizia Curţii de Apel Galaţi vine la doar câteva zile după ce Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, că Legea de aprobare a OUG 37/2009, actul pe care s-a fundamentat debarcarea tuturor şefilor de deconcentrate din ţară, este neconstituţională. Mai trebuie adăugat că, fiind vorba despre un caz ce ţine de contencios administrativ, decizia CA Galaţi nu este definitivă, iar dacă ANAF face recurs va fi automat suspendată. Astfel, practic înseamnă că se blochează procedura de repunere în drepturi a lui Constantin până ce o a doua instanţă se pronunţă în recursul ANAF.
Lupta în instanţă cu Ministerul Finanţelor şi ANAF a început la jumătatea lunii iunie, prin depunerea la Curtea de Apel Galaţi a unei cereri de suspendare a executării actelor administrative prin care Constantin a fost revocat din funcţie, iar Silviu Stănescu a fost numit director coordonator a GF Brăila. În afară de argumentul politic ce ar fi dictat demiterea sa, Constantin susţinea că ordinul ANAF ar fi fost lovit de nulitate absolută şi nelegal. Nu în ultimul rând, invocase şi argumentul neconstituţionalităţii celebrei OUG 37/2009 prin care fuseseră schimbaţi în primăvară toţi directorii deconcentratelor. Între timp, Curtea Constituţională i-a dat dreptate în sensul că, la începutul acestei luni, a constatat că legea de promulgare a OUG 37/2009 este neconstituţională, argument care, probabil, a atârnat foarte greu în balanţa justiţiei.
ANAF trebuie să-i plătească lui Constantin 1.000 lei cheltuieli de judecată
Ar mai fi important de precizat că în cererea adresată CA Galaţi Marcel Constantin a adus în discuţie şi latura financiară a revocării sale, punctând că prin debarcare pierde o serie de drepturi salariale pe care i le conferea statutul postului pe care îl ocupa. În plus, avertiza că, în cazul în care va obţine anularea actului administrativ, va cere ANAF plata unor despăgubiri însemnând "salariile indexate, majorate şi recalculate, la care se adaugă celelalte drepturi de care aş fi beneficiat ca şi comisar şef". Cu titlu informativ, nivelul veniturilor salariale ale lui Constantin înainte de demitere era de circa 6.000 lei lunar inclusiv stimulente, şi aproape s-au înjumătăţit după eliberarea din funcţie. Decizia CA Galaţi din 13 octombrie nu face referire la despăgubiri, aceasta pentru că instanţa nu s-a pronunţat pe fondul problemei, însă punctează foarte clar obligativitatea ANAF de a achita cheltuieli de judecată către reclamant în cuantum de 1.000 lei. În contextul în care cererea reclamantului Constantin poartă antetul cabinetului de avocatură al norei sale, nu este greu de înţeles unde vor ajunge, de fapt, aceşti bani.
Va avea Garda Financiară Brăila doi şefi?
Legat de al doilea capăt de cerere, acela privind anularea ordinului de numire ca director coordonator la Garda Financiară Brăila a lui Silviu Stănescu, recentele convulsii pe plan politic au rezolvat-o de la sine. Aceasta pentru că imediat după ieşirea de la guvernare a PSD, a urmat demiterea tuturor directorilor propuşi în primăvară de social-democraţi. Printre aceştia s-a numărat şi Silviu Stănescu, în cazul căruia contractul de mandat în fruntea GF Brăila a fost încheiat chiar din primele zile ale lunii octombrie, pe motiv că activitatea sa ar fi fost nesatisfăcătoare în urma evaluării efectuate de Ministerul de Finanţe. În locul lui Stănescu, organizaţia locală a PDL l-a propus pe Nicolae Frăţilă, directorul coordonator adjunct al GF Brăila. De altfel, el a primit din partea ANAF mandat pentru a asigura temporar conducerea instituţiei până la numirea unui nou director coordonator. Dacă ANAF nu-i va revoca lui Frăţilă ordinul de numire temporară la conducerea GF Brăila, se poate ajunge la situaţia în care instituţia să plătească doi şefi. O dată pe Marcel Constantin ca şi comisar şef repus în drepturi de instanţă, iar în al doilea rând pe Frăţilă ca director coordonator cu mandat temporar de la ANAF.
Contactată de reporterii "Obiectiv", Giana Pătraşcu, şeful organizaţiei municipale a PDL, s-a arătat surprinsă de decizia instanţei gălăţene, dar a explicat că se va ţine cont întocmai de aceasta: "Noi am făcut o serie de propuneri pentru mai multe instituţii, printre care şi Garda Financiară, dar în contextul în care există o hotărâre judecătorească aceasta va fi respectată, decizia finală urmând a fi luată la nivelul Ministerului de Finanţe. Oricum, nu vrem să forţăm lucrurile".
Până la închiderea ediţiei, Ministerul Finanţelor Publice nu şi-a exprimat un punct de vedere în acest caz, deşi instituţiei i-a fost solicitat în mod oficial acest lucru.
Şi la APIA Brăila, instanţa a dispus repunerea în drepturi a fostului director
Marcel Constantin nu este singurul funcţionar public în cazul căruia instanţa a dispus repunerea în drepturi, însă ar fi prima speţă de acest gen după ce Curţea Constituţională s-a pronunţat că legea de promulgare a celebrei OUG 37/2009 este neconstituţională. Este important de precizat că multe instanţe din ţară nu au mai aşteptat decizia Curţii Constituţionale şi dăduseră deja câştig de cauză directorilor de deconcentrate demişi în primăvara acestui an pentru a face loc celor susţinuţi de PDL şi PSD. Un exemplu în acest sens este cazul directorilor executivi şi adjuncţii lor din mai multe centre judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), inclusiv Brăila: Daniela Militaru a fost repusă în drepturi, ca director executiv, la începutul lunii iulie. De asemenea, ea a reuşit blocarea postului de director coordonator al APIA Brăila, anulând, tot în cursul aceleiaşi luni, încercarea Ministerului Agriculturii de a-l scoate la concurs după ce candidatul iniţial, George Dragu, a renunţat să mai spere că va ajunge să conducă APIA Brăila.
Urmărit penal în dosarul "Vânătoarea fără autorizaţie"
Marcel Constantin a fost numit comisar şef al Gărzii Financiare - Secţia Brăila din luna august 1991, acumulând o vechime în această funcţie de 18 ani. În tot acest răstimp, Constantin a fost implicat în mai multe scandaluri de presă, motiv pentru care în ultimii ani, prezentarea informaţiilor publice cu privire la activitatea instituţiei s-a restrâns până la nivelul raportărilor obligatorii în şedinţele Colegiului Prefectural, de parcă Garda Financiară era propria moşie. Pentru o scurtă perioadă de timp, liberalii l-au mutat cu serviciul: pe 17 martie 2008, conducerea ANAF a hotărât schimbarea prin rotaţie, pentru o perioadă de până la 6 luni, a mai mulţi comisari şefi ai secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare printre care şi Marcel Constantin. Culmea, pe toată perioada de detaşare, nu a venit nimeni să-i ţină locul până la revenirea acestuia.
Fostul şef al Gărzii Financiare Brăila este şi acum cercetat penal şi riscă să se aleagă cu cazier pentru că a participat la o vânătoare fără autorizaţie, în ianuarie 2004. De menţionat este că Poliţia a început urmărirea penală în cauză abia în primăvara lui 2005, în urma unui articol pe această temă apărut în presa centrală. Cu toate acestea, Marcel Constantin a reuşit să se menţină în funcţie sub toate regimurile de până acum. Ca şi Ilie Decă, fostul şef al Finanţelor brăilene, Constantin şi-a găsit naşul în persoana lui Gheorghe Bunea Stancu, liderul PSD.
