Peste citeva saptamini, brailenii se vor putea delecta cu spectacolul "Pescarusul" de Cehov, in regia lui Mihai Fusu si in interpretarea unor actori indragiti de public: Catalina Nedelea, Emilian Oprea, Bujor Macrin, Nicoleta Lefter, Mihaela Trofimov, Valentin Terente, Cornel Cimpoaie si Liviu Pintileasa. Un spectacol clasic, dar care va aduce in prim-plan, asa cum spunea regizorul, tema iluziilor, idealurilor si consecintele tradarii idealurilor.
Mihai Fusu a facut studii de filologie la Chisinau, apoi studii de teatru la Universitatea din Moscova. Din octombrie 1996 a fost stagiar la Teatrul Regal National in cadrul programului "Seeding a Network", Londra, Marea Britanie. In 1998, timp de doua luni, februarie si martie, a fost stagiar la scoala Teatrului National din Strasbourg si la Conservatorul Superior National de Arta Dramatica din Paris, Franta. Incursiunile sale in lumea teatrului occidental au continuat, astfel ca si in 2008 a avut parte sa joace pe scene pariziene. Acum monteaza la Braila "Pescarusul", fiind invitat de conducerea teatrului. Brailenii i-au mai putut vedea spectacolul "Povesti de familie" cu prilejul festivalului "Zile si nopti de teatru european la Braila".
- Ati mai montat aceeasi piesa, "Pescarusul", de Cehov, in 1992 la Teatrul "Eugen Ionesco" din Chisinau. Era o montare moderna, cu ceva din teatrul absurdului. Noi ce fel de spectacol vom vedea?
- Teatrul "Eugen Ionesco" descoperea, dupa iesirea din regimul comunist, Bekett, Ionesco si "Pescarsul" era rezolvat in aceeasi cheie. Acum am si o alta virsta si la fiecare virsta creatorul isi revede pozitiile, valorile si cred ca "Pescarusul" de la Braila e o revedere constienta a acelui spectacol. Asta pe de o parte. Pe de alta parte acum vad altfel lumea si va fi un rezultat al acestui lucru.
- Va fi un spectacol modern sau clasic?
- Eu nici nu mai stiu acum ce inseamna modern si ce inseamna clasic. Cehov, atunci cind a scris "Pescarusul", era extraordinar de modern. Oamenii foloseau acele cuvinte care erau folosite atunci pe strada. Daca astazi montam o piesa incercam sa reproducem si contextul etnografic, istoric si sintem pe cale de a comite o minciuna. Daca reproduci felul lor de a se imbraca, trebuie sa reproduci si felul lor de a gindi, de comportament ori noi nu stim exact cum erau oamenii atunci. Poate ar trebui sa privim Discovery.
- Si e mai cinstit fata de text sa fie montat intr-o cheie actuala?
- Mai cinstit este sa intelegem textul si cum acest text vorbeste despre om in general, nu despre omul din 1900. Mie imi e mai aproape omul de azi. Noi putem sa intelegem contextul istoric, dar nu cred ca putem sa intelegem relatiile umane in context istoric pentru ca nu le stim si s-ar putea sa le tratam stingaci si nu stiu care ar fi valoarea artistica actuala.
- Si atunci transgresati toate acele idei despre om in societatea actuala?
- Noi nu vrem sa folosim telefoane mobile, metroul sau avionul pentru ca nu e vorba despre asa ceva. Cehov era si medic. A facut o calatorie in insula Sahalin, situata in continuarea insulelor japoneze, ca medic, ca scriitor, ca cetatean si Cehov s-a schimbat foarte mult dupa aceasta calatorie. Pe el l-a interesat viata spiritului omenesc si asta incercam sa descoperim si sa punem in valoare.
- Despre ce va vorbi spectacolul dumneavoastra, "Pescarusul"?
- Despre iluzii, despre idealuri, despre tradarea idealurilor.
- Ce anume l-a socat pe Cehov in acea calatorie?
- Bolile, distantele, saracia, lipsa de acces la civilizatie. Pina la aceasta calatorie a scris nuvele comice. Dupa, vine epoca marilor nuvele cehoviene si epoca dramaturgiei.
- Ati ales dvs. sa montati acest spectacol?
- Eu am propus teatrului citeva piese, unele contemporane, iar conducerea teatrului a analizat propunerile mele si a ales. Mi-au spus ca teatrul contemporan este montat mult de Radu Afrim, se colaboreaza si cu Victor Frunza si atunci mi-au propus literatura rusa, pe care stiu ca o simt si o cunosc. Am mai montat Cehov, imi place foarte mult viziunea sa asupra omului. Relatiile interumane din piesele lui sint foarte sincere, respectuoase vizavi de om, crude, foarte poetice totodata, destul de simbolice, concrete. Sint foarte interesante relatiile dintre generatii, relatia barbat - femeie, situatia artistului si situatia omului mic. Este vorba de omul din provincie in raport cu marile centre de civilizatii.
In "Pescarusul", cei doi mari artisti vin din capitala si aduc cu ei acest univers pervers al unui star si al unui scriitor de mare succes, univers vizibil, recognoscibil in comportamentul de astazi al starurilor de televiziune sau al scriitorilor mediatizati.
"E foarte usor sa te mindresti cu lucruri lipsite de valoare, dar care iti sint tie scumpe"
- Evidentiati superficialitatea celor din capitala fata de cei din provincie?
- Cehov a fost in general de partea omului din provincie. Aceasta este traditia literaturii realiste, in asta consta valoarea marii literaturi ruse in frunte cu Dostoievski, Cehov, Gogol, Tolstoi. Au fost de partea celor mici, sinceri, cu aspiratii nobile si cu posibilitati reduse. In aceasta ordine de idei, simpatia lui este de partea celor din provincie si nu de la capitala. Capitala reprezinta o speranta pentru o lume mai buna. Marii scriitori occidentali au plecat sa descopere alte lumi sperind in ceva mai bun. Si astazi se intimpla acelasi lucru, marii regizori pleaca sa viziteze lumile mai putin cunoscute. Asa cum lumii din est ii lipsesc anumite repere de civilizatie cerebrala, si lumii din vest ii lipsesc repere pe care le gasesc in est. Cred ca Cehov a fost unul dintre marii scriitori si de aceea este apreciat si in est si in vest, pentru ca a reusit sa aduca in scena oameni cu emotii echilibrate.
- Ce a insemnat pentru dumneavoastra experienta pariziana?
- A fost foarte importanta. Ma ajuta sa am o viziune din afara asupra mea. E foarte bine sa pleci din localitatea ta ca sa intelegi valoarea localitatii tale. E foarte bine sa vorbesti alta limba pentru a intelege valoarea limbii tale. E bine la un moment dat sa comunici cu oameni care nu-ti cunosc valorile. Acest lucru te ajuta sa realizezi care este adevarata valoare a lucrurilor cu care te mindresti. E foarte usor sa te mindresti cu lucruri lipsite de valoare, dar care iti sint tie scumpe.
- Aveti exemple?
- Am mai spus, de exemplu jocul actoricesc. Noi spunem despre cei din vest ca sint superficiali, iar ei spun acelasi lucru despre noi. Noi spunem ca nemtii sau francezii sint atit de superficiali, nu au suflet. Iar daca te duci la ei si ai o discutie constati ca spun despre cei din est ca sint superficiali cu totul. Nu au nici o idee noua! Profunzimea nu inseamna capacitatea de a te lamenta, ci uneori inseamna capacitatea de a fi nemilos cu propriile neputinte. Nu trebuie sa-ti lingi ranile. Trebuie sa poti sa tai ce nu e bun si sa mergi la alta idee. Noi trebuie sa invatam sa fim corecti si eficienti in lucru.
- Asta inseamna ca trebuie sa ne schimbam...
- Nu avem alta sansa. Cind tara se deschide te schimbi. Cei care nu accepta vor pierde sau vor fi marginalizati. Sigur, este important sa nu aruncam si copilul odata cu apa din copaie, dar trebuie sa ne schimbam. (Interviu realizat de Cristina DOSULEANU)
CASETA
" Eu nu sint sigur ca am gasit libertatea si nici nu stiu daca este utila"
- Va simtiti liber sa creati?
- Niciodata nu poti sa-ti permiti sa fii liber. Ce inseamna sa fii liber? Sint liber in limitele jocului pe care mi-l propun. Practic, eu nu mai caut libertatea. Cind eram tinar am cautat-o. Imi aduc aminte ca era o sarbatoare la liceu si fiecare trebuia sa puna un biletel, cu o dorinta care sa i se indeplineasca. Nu aveam decit 16 ani atunci si am scris "libertate". De atunci aceasta notiune a disparut din cautarile mele. Cred ca pe urma am avut acces la ea.
- Deci, ati obtinut-o!
- Da, ea exista. Este esentiala pe om. Din momentul in care ai libertate iti pui alte intrebari. Ce faci cu tine, pentru ce lupti, ce cauti, ce creezi, la ce vrei sa contribui?
- Ce cautati acum?
- Eu nu sint sigur ca am gasit libertatea si nici nu stiu daca este utila. Mai util este sa fii folositor celor din jur. As prefera sa dau libertatea, dar sa am satisfactia colaborarii cu niste oameni placuti. Decit sa nu am asta, mai bine nu am nevoie de libertate. Ce sa fac cu libertatea daca nu am posibilitatea sa creez si sa comunic cu oamenii dragi? Nu intotdeauna gasesti oameni valorosi. Omul este un individualist sau o fiinta de trib? Nici nu se stie ce cautam. Poate ca libertatea e un termen care ni se impune din occident, e caracteristic lumii occidentale. Eu, personal, m-am incurcat in viata si nu mai inteleg nimic. Traind, comunicind si facind ceea ce fac, m-am zapacit de tot.
- Si cum traiti asa?
- Imi stabilesc niste prioritati in creatie, in relatii umane. Creatia si relatiile umane sint lucrurile pe care le pretuiesc cel mai mult acum.
- Va simtiti mai bine in est sau in vest?
- Lumea de teatru este cam aceeasi peste tot. Nu pot sa zic asa ceva. Oricum, eu am lucrat in teatre de valoare egala. Imi place sa lucrez cu oameni profesionisti. Ma bucur cind sint invitat, dar accept invitatiile acolo unde stiu ca am sa gasesc o limba comuna, ca am sa fiu inteles.
- Inseamna ca teatrul brailean este unul important, profesionist si din punctul dumneavoastra de vedere.
- Teatrul brailean este unul in care oamenii se respecta ca artisti, se cauta oameni cu idei, actorii sint muncitori, le place sa caute, sa lucreze, sint deschisi catre colaborare. Imi place sa lucrez cu ei.
- Cind va iesi premiera?
- In februarie, dar atunci cind vor fi gata toate elementele: decor, costume, proiectii video. Este vorba de proiectii video ce vor veni ca o imagine de fundal, care creeaza ambianta, vor fi elemente care tin de filozofia lui Cehov, un element de atmosfera, de intregire a conceptiei filosofice a spectacolului.
Mihai Fusu a facut studii de filologie la Chisinau, apoi studii de teatru la Universitatea din Moscova. Din octombrie 1996 a fost stagiar la Teatrul Regal National in cadrul programului "Seeding a Network", Londra, Marea Britanie. In 1998, timp de doua luni, februarie si martie, a fost stagiar la scoala Teatrului National din Strasbourg si la Conservatorul Superior National de Arta Dramatica din Paris, Franta. Incursiunile sale in lumea teatrului occidental au continuat, astfel ca si in 2008 a avut parte sa joace pe scene pariziene. Acum monteaza la Braila "Pescarusul", fiind invitat de conducerea teatrului. Brailenii i-au mai putut vedea spectacolul "Povesti de familie" cu prilejul festivalului "Zile si nopti de teatru european la Braila".
- Ati mai montat aceeasi piesa, "Pescarusul", de Cehov, in 1992 la Teatrul "Eugen Ionesco" din Chisinau. Era o montare moderna, cu ceva din teatrul absurdului. Noi ce fel de spectacol vom vedea?
- Teatrul "Eugen Ionesco" descoperea, dupa iesirea din regimul comunist, Bekett, Ionesco si "Pescarsul" era rezolvat in aceeasi cheie. Acum am si o alta virsta si la fiecare virsta creatorul isi revede pozitiile, valorile si cred ca "Pescarusul" de la Braila e o revedere constienta a acelui spectacol. Asta pe de o parte. Pe de alta parte acum vad altfel lumea si va fi un rezultat al acestui lucru.
- Va fi un spectacol modern sau clasic?
- Eu nici nu mai stiu acum ce inseamna modern si ce inseamna clasic. Cehov, atunci cind a scris "Pescarusul", era extraordinar de modern. Oamenii foloseau acele cuvinte care erau folosite atunci pe strada. Daca astazi montam o piesa incercam sa reproducem si contextul etnografic, istoric si sintem pe cale de a comite o minciuna. Daca reproduci felul lor de a se imbraca, trebuie sa reproduci si felul lor de a gindi, de comportament ori noi nu stim exact cum erau oamenii atunci. Poate ar trebui sa privim Discovery.
- Si e mai cinstit fata de text sa fie montat intr-o cheie actuala?
- Mai cinstit este sa intelegem textul si cum acest text vorbeste despre om in general, nu despre omul din 1900. Mie imi e mai aproape omul de azi. Noi putem sa intelegem contextul istoric, dar nu cred ca putem sa intelegem relatiile umane in context istoric pentru ca nu le stim si s-ar putea sa le tratam stingaci si nu stiu care ar fi valoarea artistica actuala.
- Si atunci transgresati toate acele idei despre om in societatea actuala?
- Noi nu vrem sa folosim telefoane mobile, metroul sau avionul pentru ca nu e vorba despre asa ceva. Cehov era si medic. A facut o calatorie in insula Sahalin, situata in continuarea insulelor japoneze, ca medic, ca scriitor, ca cetatean si Cehov s-a schimbat foarte mult dupa aceasta calatorie. Pe el l-a interesat viata spiritului omenesc si asta incercam sa descoperim si sa punem in valoare.
- Despre ce va vorbi spectacolul dumneavoastra, "Pescarusul"?
- Despre iluzii, despre idealuri, despre tradarea idealurilor.
- Ce anume l-a socat pe Cehov in acea calatorie?
- Bolile, distantele, saracia, lipsa de acces la civilizatie. Pina la aceasta calatorie a scris nuvele comice. Dupa, vine epoca marilor nuvele cehoviene si epoca dramaturgiei.
- Ati ales dvs. sa montati acest spectacol?
- Eu am propus teatrului citeva piese, unele contemporane, iar conducerea teatrului a analizat propunerile mele si a ales. Mi-au spus ca teatrul contemporan este montat mult de Radu Afrim, se colaboreaza si cu Victor Frunza si atunci mi-au propus literatura rusa, pe care stiu ca o simt si o cunosc. Am mai montat Cehov, imi place foarte mult viziunea sa asupra omului. Relatiile interumane din piesele lui sint foarte sincere, respectuoase vizavi de om, crude, foarte poetice totodata, destul de simbolice, concrete. Sint foarte interesante relatiile dintre generatii, relatia barbat - femeie, situatia artistului si situatia omului mic. Este vorba de omul din provincie in raport cu marile centre de civilizatii.
In "Pescarusul", cei doi mari artisti vin din capitala si aduc cu ei acest univers pervers al unui star si al unui scriitor de mare succes, univers vizibil, recognoscibil in comportamentul de astazi al starurilor de televiziune sau al scriitorilor mediatizati.
"E foarte usor sa te mindresti cu lucruri lipsite de valoare, dar care iti sint tie scumpe"
- Evidentiati superficialitatea celor din capitala fata de cei din provincie?
- Cehov a fost in general de partea omului din provincie. Aceasta este traditia literaturii realiste, in asta consta valoarea marii literaturi ruse in frunte cu Dostoievski, Cehov, Gogol, Tolstoi. Au fost de partea celor mici, sinceri, cu aspiratii nobile si cu posibilitati reduse. In aceasta ordine de idei, simpatia lui este de partea celor din provincie si nu de la capitala. Capitala reprezinta o speranta pentru o lume mai buna. Marii scriitori occidentali au plecat sa descopere alte lumi sperind in ceva mai bun. Si astazi se intimpla acelasi lucru, marii regizori pleaca sa viziteze lumile mai putin cunoscute. Asa cum lumii din est ii lipsesc anumite repere de civilizatie cerebrala, si lumii din vest ii lipsesc repere pe care le gasesc in est. Cred ca Cehov a fost unul dintre marii scriitori si de aceea este apreciat si in est si in vest, pentru ca a reusit sa aduca in scena oameni cu emotii echilibrate.
- Ce a insemnat pentru dumneavoastra experienta pariziana?
- A fost foarte importanta. Ma ajuta sa am o viziune din afara asupra mea. E foarte bine sa pleci din localitatea ta ca sa intelegi valoarea localitatii tale. E foarte bine sa vorbesti alta limba pentru a intelege valoarea limbii tale. E bine la un moment dat sa comunici cu oameni care nu-ti cunosc valorile. Acest lucru te ajuta sa realizezi care este adevarata valoare a lucrurilor cu care te mindresti. E foarte usor sa te mindresti cu lucruri lipsite de valoare, dar care iti sint tie scumpe.
- Aveti exemple?
- Am mai spus, de exemplu jocul actoricesc. Noi spunem despre cei din vest ca sint superficiali, iar ei spun acelasi lucru despre noi. Noi spunem ca nemtii sau francezii sint atit de superficiali, nu au suflet. Iar daca te duci la ei si ai o discutie constati ca spun despre cei din est ca sint superficiali cu totul. Nu au nici o idee noua! Profunzimea nu inseamna capacitatea de a te lamenta, ci uneori inseamna capacitatea de a fi nemilos cu propriile neputinte. Nu trebuie sa-ti lingi ranile. Trebuie sa poti sa tai ce nu e bun si sa mergi la alta idee. Noi trebuie sa invatam sa fim corecti si eficienti in lucru.
- Asta inseamna ca trebuie sa ne schimbam...
- Nu avem alta sansa. Cind tara se deschide te schimbi. Cei care nu accepta vor pierde sau vor fi marginalizati. Sigur, este important sa nu aruncam si copilul odata cu apa din copaie, dar trebuie sa ne schimbam. (Interviu realizat de Cristina DOSULEANU)
CASETA
" Eu nu sint sigur ca am gasit libertatea si nici nu stiu daca este utila"
- Va simtiti liber sa creati?
- Niciodata nu poti sa-ti permiti sa fii liber. Ce inseamna sa fii liber? Sint liber in limitele jocului pe care mi-l propun. Practic, eu nu mai caut libertatea. Cind eram tinar am cautat-o. Imi aduc aminte ca era o sarbatoare la liceu si fiecare trebuia sa puna un biletel, cu o dorinta care sa i se indeplineasca. Nu aveam decit 16 ani atunci si am scris "libertate". De atunci aceasta notiune a disparut din cautarile mele. Cred ca pe urma am avut acces la ea.
- Deci, ati obtinut-o!
- Da, ea exista. Este esentiala pe om. Din momentul in care ai libertate iti pui alte intrebari. Ce faci cu tine, pentru ce lupti, ce cauti, ce creezi, la ce vrei sa contribui?
- Ce cautati acum?
- Eu nu sint sigur ca am gasit libertatea si nici nu stiu daca este utila. Mai util este sa fii folositor celor din jur. As prefera sa dau libertatea, dar sa am satisfactia colaborarii cu niste oameni placuti. Decit sa nu am asta, mai bine nu am nevoie de libertate. Ce sa fac cu libertatea daca nu am posibilitatea sa creez si sa comunic cu oamenii dragi? Nu intotdeauna gasesti oameni valorosi. Omul este un individualist sau o fiinta de trib? Nici nu se stie ce cautam. Poate ca libertatea e un termen care ni se impune din occident, e caracteristic lumii occidentale. Eu, personal, m-am incurcat in viata si nu mai inteleg nimic. Traind, comunicind si facind ceea ce fac, m-am zapacit de tot.
- Si cum traiti asa?
- Imi stabilesc niste prioritati in creatie, in relatii umane. Creatia si relatiile umane sint lucrurile pe care le pretuiesc cel mai mult acum.
- Va simtiti mai bine in est sau in vest?
- Lumea de teatru este cam aceeasi peste tot. Nu pot sa zic asa ceva. Oricum, eu am lucrat in teatre de valoare egala. Imi place sa lucrez cu oameni profesionisti. Ma bucur cind sint invitat, dar accept invitatiile acolo unde stiu ca am sa gasesc o limba comuna, ca am sa fiu inteles.
- Inseamna ca teatrul brailean este unul important, profesionist si din punctul dumneavoastra de vedere.
- Teatrul brailean este unul in care oamenii se respecta ca artisti, se cauta oameni cu idei, actorii sint muncitori, le place sa caute, sa lucreze, sint deschisi catre colaborare. Imi place sa lucrez cu ei.
- Cind va iesi premiera?
- In februarie, dar atunci cind vor fi gata toate elementele: decor, costume, proiectii video. Este vorba de proiectii video ce vor veni ca o imagine de fundal, care creeaza ambianta, vor fi elemente care tin de filozofia lui Cehov, un element de atmosfera, de intregire a conceptiei filosofice a spectacolului.
