Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Iugulescu: «Corpurile A şi B au probleme serioase în multe locuri»

Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila se află în plin proces de igienizare, dar şi de pregătire pentru a obţine acreditarea, la finalul lunii februarie a acestui an, mai exact în perioada 22 - 26 februarie. Acreditarea, pe înţelesul tuturor, confirmă faptul că unitatea medicală are resursele şi competenţele profesionale necesare pentru a acorda îngrijiri medicale. Este importantă pentru toate spitalele de stat şi private, pentru că reprezintă un proces necesar în relaţiile contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate.
În unitatea spitalicească de pe Buzăului se munceşte de zor, iar toate etajele sunt în plin proces de igienizare. Apoi urmează simularea acreditării, când tot personalul va fi evaluat pentru a se vedea cât de pregătiţi sunt. "Mai avem de făcut destul de multe în ceea ce priveşte igienizarea. Unul dintre cele patru corpuri ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila împlineşte pe deplin criteriile, este vorba de corpul D (Maternitatea - n.r.). Urmează corpul C, unde fiind un corp mai nou, lucrurile s-au păstrat şi nu e nevoie de prea multă muncă, însă în corpurile A şi B (Spitalul 3 - n.r.) au probleme serioase în multe locuri. La corpul B e o problemă mare cu acoperişul şi infiltraţiile. El e monument istoric şi nu poate fi reparat decât cu proiect special. Însă, la acreditare, beneficiază de nişte indulgenţe. Am cerut finanţare de la Consiliul Judeţean pentru igienizare şi sper să obţin banii în timp util. Dacă îi primesc în martie ... o să-i investesc în igienizare, dar acreditarea mă va prinde cum sunt acum. Avem totul cu o vechime de acum 30 de ani. Ăsta e Spitalul Judeţean Brăila", ne-a declarat dr. Mihail Iugulescu, managerul unităţii spitaliceşti.
În plus, conducerea a angajat o societate care se ocupă de pregătirea unităţii spitaliceşti pentru acreditare. "I-am convocat de luni să stea aici neîntrerupt şi să facă simulări de acreditare. Şi când am terminat, o luăm de la capăt. Aş vrea să fac trei astfel de simulări, ca un antrenament înainte de olimpiadă", a adăugat dr. Iugulescu.
Trebuie menţionat faptul că, recent, condiţiile de acreditare s-au schimbat, ca urmare a tragediei "Colectiv". În primul rând, Comisia Naională de Acreditare a Spitalelor (CoNAS) a devenit Autoritatea Naţională de Management al Controlului în Sănătate (ANMCS). Directorul ANMCS, dr. Vasile Cepoi, a convocat la o şedinţă toate comitetele directoare ale spitalelor din ţară pentru a le explica noile reguli ale acreditării: "În urma lucrurilor care s-au întâmplat la «Colectiv» şi a constatării naţionale, asta dacă mai era nevoie de vreun eveniment, că sănătatea în România e oarecum în colaps şi că avem spitale acreditate cu 95-97%, în timp ce noi avem, de fapt, nişte probleme majore, că nu reuşim să ne tratăm nişte pacienţi, că apelăm la Europa. Vin specialiştii şi se miră «Domnule, dar în România Clinica de Arşi cu cât o aveţi acreditată?», «Păi, cu 95%», am ales cifra la întâmplare, «Noi în Londra o avem cu 70% şi uitaţi cum e acolo şi cum e în România!»". S-a constatat că nu s-a făcut o evaluare după nişte indicatori reali, care să arate cu adevărat starea de conformitate a unui spital.

Iugulescu: «Tratăm boli, nu bolnavi. Acest lucru trebuie să se schimbe! Pacientul trebuie tratat unitar!»

"Foarte multe puncte se obţineau pentru îndeplinirea unor criterii pe care le are orice fel de spital, criterii de o simplitate grozavă. Şi erau nişte puncte care se luau la grămadă. Spitalul acumula foarte uşor un anume punctaj, după care trebuia să muncească puţin şi să mai obţină nişte puncte. Un exemplu banal «Aveţi execuţie bugetară?», «Da», «Bun, 5 puncte»", a explicat managerul SJU Brăila.
Toate aceste "banalităţi" au fost scoase de pe listă, aceasta din urmă reducându-se drastic. Trendul actual e să se ia în considerare ceea ce fac angajaţii acolo şi cât de bine ştiu procedurile. Punctele se acordă exact pentru ceea ce ai în spital, nu şi pentru secţiile aflate în lucru, cum ar fi, de exemplu, Blocul Operator din Brăila, care nu este încă funcţional. Atunci când se va da în folosinţă, se va solicita din nou o evaluare a unei comisii de specialitate, iar punctajul va suferi mici modificări.
"În România, spitalele au un concept greşit încă de la structura de spital. A zis domnul Cepoi o chestie de reţinut: «Modificarea structurilor de spital în România nu s-a făcut în general pentru a satisface nevoile de sănătate ale populaţiei din comunitatea desemnată. Ele au corespuns, în general, dorinţelor unor medici, unor şefi de secţie, unor directori de spitale, unor consilieri judeţeni, preşedinţi CJ, deputaţi, senatori etc». Din cauza asta, s-a ajuns că unele spitale judeţene să aibă nişte structuri polimorfe, foarte greoaie şi necorespunzătoare unui act medical de calitate şi menirii pentru care au fost ele gândite. (...) De fapt, noi, în spitalele judeţene, am ajuns la o deformare a opticii de a aborda pacientul. Tratăm boli, nu bolnavi. Un pacient intră într-o secţie cu o anumită infecţie, secţia respectivă îl vindecă de afecţiune, apoi îl externează. După patru zile, pacientul revine la spital şi se internează la Chirurgie pentru a-şi opera nu ştiu ce organ. Se vindecă, pleacă, dar revine peste o lună şi se tratează de o altă boală. Ideea e să tratezi pacientul unitar. Odată intrat într-un spital judeţean, el trebuie privit în totalitatea lui. Ce are omul ăsta ca afecţiuni? Se tratează urgenţa, apoi se tratează şi celelalte afecţiuni. Iese din spital vindecat, dar în niciun caz nu face 5-6 internări", a conchis dr. Iugulescu.

 




Categorie articol: 

Comentarii