În ultimii ani, tot mai mulţi străini vin la Brăila pentru partide de vânătoare. Iar lucrul acesta este chiar convenabil, pentru că străinii ţintesc specii neinteresante pentru vânătorii brăileni, cum ar fi ciocârlia, prepeliţa, raţa sau gâsca. În general, este vorba despre păsări de talie mică, prezente din abundenţă pe fondurile noastre, a căror împuşcare necesită îndemânare şi consum mare de muniţie. Numai Direcţia Silvică Brăila a eliberat, de la începutul anului, autorizaţii pentru aproape 50 de străini, la care se adaugă alte câteva zeci emise de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Cei mai mulţi dintre vânătorii străini sunt italieni, iar faptul că vin la Brăila reprezintă o sursă importantă de venit pentru instituţiile care administrează fondurile de vânătoare, fără a se aduce însă prejudicii speciilor de vânat. Totuşi, acţiunile de prevenire a braconajului cinegetic au demonstrat că sunt străini care încearcă să fenteze legea, împuşcând fie mai multe păsări decât cele prevăzute în autorizaţie, fie din alte specii. Nu mai târziu de ieri poliţiştii de la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au prins în flagrant, pe Fondul cinegetic "Blasova" din Insula Mare a Brăilei, trei străini care vânau, neavând asupra lor nicio autorizaţie.
{flv}07bracon{/flv}
Partidele de vânătoare organizate pentru străini au reprezentat o sursă constantă de venituri în euro, pentru Direcţia Silvică Brăila. Pe cele 12 fonduri de vânătoare administrate de această instituţie se află specii variate de vânat, de la păsări de pasaj şi fazani, până la mistreţi şi căpriori. Din luna mai, când a început actualul sezon, zeci de străini au solicitat autorizaţii pentru a putea vâna pe fondurile Direcţiei Silvice. După cum ne-a informat directorul Costică Vicol, până în acest moment s-au eliberat autorizaţii pentru 40 de italieni, şase spanioli şi doi francezi. Preferinţele pentru speciile de vânat s-au făcut în funcţie de naţionalitatea solicitanţilor. Astfel, italienii şi-au manifestat interesul pentru vânatul de baltă şi păsările de pasaj, spaniolii au preferat mistreţii, iar francezii au cerut autorizaţii pentru împuşcarea căpriorilor. "Direcţia Silvică, la fel ca alte instituţii, se autofinanţează, iar de la vânătorii străini se obţin mulţi bani, din taxa de vânătoare, dar şi funcţie de speciile preferate şi numărul de exemplare împuşcate. De la începutul acestui sezon, s-au încasat 36.000 euro", a precizat directorul Vicol.
Vânători străini prinşi la braconaj
În ultimele săptămâni, poliţiştii brăilenii au întocmit dosare penale pe numele a cinci vânători străini care au fost depistaţi braconând. Cel mai recent caz datează de joi, 5 noiembrie, când oamenii legii i-au descoperit pe fondul cinegetic "Blasova" pe Mario C. (79 de ani) şi Armando D. (68 de ani), ambii cetăţeni italieni, şi Francesco C. (34 de ani), cetăţean britanic. Verificările efectuate au stabilit că cei trei aveau autorizaţie colectivă, emisă la data de 4 noiembrie, valabilă în perioada 5 - 8 noiembrie, pentru vânătoare de gâşte, raţe, porumbei şi iepuri. La faţa locului au fost însă găsite cinci lişiţe, patru vânate de Mario C. şi una de Armando D., pentru care aceştia nu deţineau autorizaţie. Mai mult, Francesco C. a făcut uz de armă cu toate că nu este posesor al permisului de armă şi nu avea dreptul de a deţine şi folosi arme letale. Puşca de vânătoare era a tatălui său, Mario C. Poliţiştii au ridicat, în vederea cercetărilor, cele trei arme şi 343 de cartuşe şi au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vânătoare fără autorizaţie legală, uz de armă letală fără drept şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Fondul de vânătoare de la Blasova este administrat de Direcţia Silvică Brăila, al cărei director ne-a declarat că respectivii vânători obţinuseră autorizaţii pentru a împuşca raţe. "Ei au motivat că din cauza întunericului, au confundat lişiţele cu raţele. Se mai întâmplă, uneori, ca vânătorii să nu respecte termenii autorizaţiei, motiv pentru care, în general, aceştia sunt însoţiţi în teren de personalul silvic", a spus Costică Vicol.
Luna trecută, alţi doi italieni, unul în vârstă de 23 de ani şi celălalt de 67 ani, au fost surprinşi în timp ce braconau pe acelaşi fond de vânătoare. Aceştia reuşiseră să împuşte nu mai puţin de 80 de ciocârlii de câmp, opt sturzi de vâsc, două ciocârlii de Bărăgan şi o raţă. Păsările fuseseră ucise cu arme de vânătoare marca "Beretta", braconierii având asupra lor, în momentul prinderii în flagrant, trei puşti şi 323 cartuşe de calibru 12 mm. Poliţiştii au stabilit că autorizaţie de vânătoare pentru specia ciocârlie deţinea doar italianul în vârstă de 67 ani, însă doar pentru 10 bucăţi. De altfel, italianul de 23 ani a mai fost acuzat de braconaj şi anul trecut, când a organizat o partidă de vânătoare ilegală pentru alţi patru conaţionali. Atunci i-au fost reţinute, pentru cercetări, patru arme proprietate personală. De data asta, lui şi complicelui său le-au fost reţinute atât armele, muniţia şi vânatul cât şi autoturismul de teren cu care s-au deplasat pe fondul de vânătoare.
