Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Invazia mistreţilor

* fermierii sunt disperaţi şi cer ajutorul autorităţilor, pentru că ei nu au voie să folosească armele de vânătoare * în plus, le e frică să-şi păzească recoltele întrucât animalele sunt agresive în această perioadă a anului, când îşi protejează noua generaţie * Direcţia Agricolă ştie despre acest fenomen şi spune că a luat deja legătura cu proprietarii şi administratorii fondurilor de vânătoare, pentru a înfrâna migrarea animalelor * pe de altă parte, însă, vânătorii spun că agricultorii exagerează şi că dau vina pe mistreţi în speranţa că vor obţine despăgubiri pentru daune care, de fapt, au cu totul alte cauze

Fermierii din zona de nord şi nord-vest a judeţului se plâng că îşi văd decimate recoltele de porumb din cauza invaziei porcilor mistreţi. Aceştia spun că animalele s-au înmulţit peste măsură în ultimii ani şi au năvălit pur şi simplu în culturile de porumb, pentru a-şi hrăni noua generaţie de godaci. Astfel, hectare întregi sunt culcate la pământ, iar producătorii agricoli nu pot face mai nimic pentru a preveni devastarea. N-au voie să decimeze populaţia de suine, animalele fiind protejate de lege, iar să-i alunge nici nu poate fi vorba, pentru că animalele nu se mai sperie şi se dovedesc a fi extrem de agresive. De altfel, au şi apărut povestiri, mai mult sau mai puţin vânătoreşti, ca urmare a întâlnirilor cu mistreţii: "l-au urmărit băieţii cu tractorul şi şi-au înfipt colţii în bara de protecţie!". Pe de altă parte, vânătorii spun că acestea sunt exagerări şi că, de fapt, stricăciunile sunt provocate mai degrabă de animale domestice, pe fondul delăsării agricultorilor, care nu prea se obosesc să-şi păzească lanurile. "Unii dau vina pe mistreţi ca să obţină despăgubiri pentru daune care au, de fapt, alte cauze", spune conducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

Producătorii agricoli din judeţul nostru, mai ales pe zona Măxineni, Vădeni, Şuţu şi Gradiştea, se plâng cu insistenţă de dezastrul pe care îl fac în culturile de porumb porcii mistreţi. Zeci de hectare sunt pur şi simplu culcate la pământ de animalele care au migrat spre judeţul nostru, în căutarea hranei. Iar mare lucru pentru a-şi proteja munca din primăvară nu e de făcut pentru că animalele sunt protejate prin lege. "Este ceva de speriat ce se întâmplă acum. Vreau să vă zic că e teroare mare cu mistreţii, care îmi provoacă pagube mai ceva decât hoţii. Şi din păcate am o experienţă nefastă cu furturile din sole. Mi-e greu să fac o estimare, dar cred că, până acum, undeva la 10 - 15% din suprafaţa cultivată cu porumb a fost serios afectată de animale. Şi nici nu-i mai sperie nimic. Mi-a povestit unul dintre angajaţi că a încercat să alunge o familie de mistreţi cu tractorul, dar s-au dat la maşină, ba chiar unul dintre animale şi-a înfipt colţii în bara de protecţie! Cum să facem pază în faţa unor asemenea acte de agresiune? Este scandalos că aceste animale sunt protejate de lege, iar noi, producătorii, nu putem face mai nimic pentru a ne proteja investiţia. Până la urmă terenurile pe care le lucrăm sunt proprietate privată şi ar trebui să existe soluţii pentru rezolvarea problemei sau dacă nu, măcar limitarea efectelor", a povestit revoltat Vasile Datcu, unul dintre fermierii importanţi din Brăila, administratorul unei exploataţii agricole din zona Măxineni. De asemenea, acesta a punctat că animalele provin cel mai probabil din fonduri de vânătoare din judeţul Vrancea, cunoscut fiind faptul că în apropiere sunt pădurile din Lunca Buzăului.
Şi în zona Vădeni fermierii se confruntă cu acelaşi fenomen. De exemplu, Costică Mocanu spune că mistreţii sunt deosebit de agresivi şi de aceea evită să trimită oameni în câmp să evalueze pagubele. "Exploataţia o am în apropiere de localitatea Muchea şi din pădurile din apropiere vin în fiecare noapte mistreţii şi culcă la pământ hectare întregi de porumb. Nu am făcut o evaluare pentru că îmi este teamă să trimit băieţii să vadă ce se întâmplă acolo. Anul trecut, însă, am avut câteva hectare afectate de animale, undeva cam la 5% din suprafaţa cultivată cu porumb. În această perioadă animalele sunt deosebit de agresive pentru că femelele au fătat şi îşi protejează godacii. Trebuie găsită rapid o soluţie pentru că nu putem reacţiona întrucât animalele sunt protejate. Dar pe noi cine ne protejează? Au ajuns porcii să fie mai protejaţi decât fermierii. Noi ne plângem de mai mulţi ani de acest fenomen, dar măsuri concrete nu am văzut. Iar în acest răstimp animalele se înmulţesc şi invadează culturile de porumb", a pus Mocanu.

23mistr02"Este o problemă mai veche"

Contactat telefonic, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, Traian Cişmaş, a spus că are cunoştinţă de această problemă şi că a vorbit deja cu administratorii fondurilor de vânătoare de la noi din judeţ, dar şi din judeţele limitrofe, pentru a limita migraţia mistreţilor. "Este o problemă mai veche, care de fiecare dată, cu sprijinul proprietarilor sau administratorilor fondurilor de vânătoare se rezolvă cât de cât, în sensul că se aplică măsuri de descurajare a migraţiei animalelor din zonele protejate. Chiar astăzi am vorbit din nou şi am înţeles că este un plan de bătaie în acest sens şi că anumite areale au fost deja împrejmuite cu gard electric. Şi că se ia în calcul şi folosirea pocnitorilor speciale, pentru a speria animalele. Este păcat să strice mistreţii munca oamenilor", a spus Cişmaş, punctând că este de preferat să nu se ajungă la extrema în care animalele să fie decimate de fermieri furioşi.

Vânătorii spun că agricultorii exagerează

Conducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brăila, care administrează peste jumătate din fondurile de vânătoare din judeţul nostru, spune însă că problemele cauzate de mistreţi sunt mult exagerate de agricultori. "Nu prea se poate vorbi despre o creştere semnificativă a numărului de mistreţi. Dimpotrivă, din evaluările făcute de noi s-a constatat că efectivul actual este mai mic decât în anii precedenţi. Observăm, în schimb, o tendinţă tot mai mare din partea agricultorilor de a pune pe seama porcilor sălbatici toate pierderile pe care le au ei în culturi. Situaţia din teren îi cam contrazice: în culturi vezi mai degrabă vaci, măgari sau porci domestici decât mistreţi. Mulţi agricultori nu-şi iau nici minimele măsuri pentru paza câmpurilor cultivate. Dacă s-ar putea ca vânătorii să le păzească recoltele, ar fi bine. Numai că noi nu avem cum să protejăm mii de hectare de teren arabil", ne-a declarat Laurenţiu Radu, directorul AJVPS Brăila. Acesta spune că Legea Vânătorii, nr. 407, dar şi Ordonanţa 57, pe linie de protecţia mediului prevăd procedura prin care vânătorii pot interveni pentru combaterea mistreţilor din culturile agricole. Astfel, trebuie ca mai întâi agricultorii să demonstreze că au luat măsuri pentru gonirea sălbăticiunilor. Printre acestea se numără legarea unor câini la marginea solei, ridicarea în lan a unor sperietori din cârpe impregnate cu parfum sau patrularea cu maşini pe drumurile agricole din apropierea culturilor. Dacă astfel de măsuri nu sunt eficiente, atunci agricultorii trebuie să facă o cerere scrisă la gestionarul fondului de vânătoare pe raza căruia se află terenul afectat. În timpului sezonului de vânătoare la mistreţi, gestionarul fondului poate interveni imediat, inclusiv prin acţiuni de împuşcare a animalelor sălbatice, iar dacă e extrasezon trebuie să primească o derogare de la Ministerul Mediului.
"Mulţi dintre cei care fac atât tam-tam pe seama acestei aşa-zise invazii a mistreţilor se aşteaptă probabil să primească despăgubiri din partea statului pentru pagubele suferite, chiar dacă aceste pagube au, de fapt, o cu totul altă cauză. Ei trebuie să ştie că abia după ce au fost urmate toate procedurile legale şi se dovedeşte că nici după intevenţia vânătorilor nu s-a reuşit îndepărtarea animalelor sălbatice s-ar putea acorda astfel de despăgubiri. Este nevoie de o comisie constituită din autorităţi locale, dar şi din reprezentanţi ai unor instituţii precum Inspectoratul Silvic Regional, pentru a se da undă verde acordării acestor despăgubiri", ne-a explicat directorul Radu. Ca să fie mai convingător, acesta spune că pagubele provocate de mistreţi nici nu pot fi la fel de mari ca acelea cauzate de animalele domestice lăsate în lanuri, deoarece mistreţii călătoresc până la 40 kilometri pe noapte, pentru a se hrăni. Cu alte cuvinte, aceştia "iau" câte puţin din fiecare solă prin care trec, nu o distrug în totalitate.
Conducerea AJPVS a precizat că vara aceasta a primit o singură solicitare legală pentru combaterea mistreţilor, din partea unui agricultor din zona Câineni. Fermierul respectiv îşi împrejmuise cultura de porumb cu fire electrice, însă câţiva mistreţi rămăseseră blocaţi în lan. Pentru îndepărtarea lor a chemat în ajutor vânătorii AJVPS. Aceştia au dezafectat temporar gardul electric, apoi au reuşit să împuşte un porc sălbatic şi să pună pe goană alte cinci exemplare.
Sezonul de vânătoare a mistreţilor a început pe 1 august. În actualul sezon, AJVPS Brăila a primit permisiunea să împuşte, pe cele 27 de fonduri pe care la are în administrare, 60 de mistreţi, dintr-un efectiv estimat de 380 de exemplare.




Comentarii