Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Insula Mare a Brăilei, “diamantul” arabilor

arabii de la Al Dahra, compania multinaţională din domeniul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, care a preluat concesiunea Insulei Mari a Brăilei, în vara anului trecut, promit un plan de investiţii de ordinul a 500 de milioane de dolari • banii ar urma să aducă exploataţiei agricole din Insulă,  în următorii 5 ani, utilaje de ultimă generaţie, două bacuri noi şi un sistem de irigaţii care să acopere aproape întreaga suprafaţă de 57.000 ha de teren arabil • investitorii iau în calcul inclusiv repunerea în funcţiune a aerodromului de la Ianca, pentru a le fi mai uşor să îşi livreze recoltele către cumpărătorii din lumea largă • inclusiv relaţia de parteneriat cu comunitatea locală se anunţă a fi o prioritate pentru investitorii arabi • aceştia promit un fond special anual de 500.000 de euro, pentru cultură, educaţie, sport şi sănătate

 

Agricultura din Insula Mare a Brăilei este ridicată la rang de excelenţă. Nu o spunem noi, ci o demonstrează situaţia actuală din teren, cu culturi întreţinute ca la carte, cu utilaje agricole dintre cele mai performante. Iar viitorul se anunţă chiar mai bun decât prezentul, deoarece va fi clădit pe banii arabilor de la “Al Dahra”, compania care, în vara anului trecut, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al SC “Agricost”, preluând astfel şi concesiunea Insulei Mari a Brăilei. Arabii promit un plan de investiţii de ordinul a 500 de milioane de dolari, implementat în următorii 5 ani. Infuzia de capital se va regăsi în modernizarea continuă a parcului auto cu utilaje agricole, cu modele de ultimă generaţie, în extinderea sistemelor de irigaţii, în înfiinţarea de perdele forestiere pe sute de hectare, dar şi în dotarea societăţii cu două bacuri noi, pentru eficientizarea transportului pe Dunăre. Totul, în vederea creşterii  valorii producţiei adăugate.

Deja se poate vorbi despre investiţii care nu se găsesc doar pe hârtie, ci se văd, concret, în brazdă, în ciuda secetei persistente din acest an, care a avut o primăvară de trei ori mai uscată faţă de media ultimului deceniu. Atenţia acordată sistemelor de irigaţii începe să dea rezultate, în timp ce extinderea suprafeţei cultivate cu lucernă se dovedeşte a fi o decizie inspirată. De altfel, arabii de la Al Dahra şi-au propus ca, în următorii ani, mai bine de 20% din terenul agricol din Insula Mare să fie cultivat cu lucernă. “Este cea mai cumplită secetă pe care eu am întâlnit-o în Insula Mare! Sunt aici de 19 ani şi nu am avut o asemenea situaţie, ca din luna octombrie până acum (n.r. -30 mai) să înregistrăm doar 135 mm precipitaţii, comparativ cu 360 cât e normala anului(...) Cultura care se comportă cel mai bine la secetă este hulita lucernă. Pe toată lumea deranjează de ce cultiv eu lucernă, că dau lucerna arabilor, de parcă contează cui o dau... Important e să o cumpere cineva! Lucerna este cea mai nobilă cultură pentru că nu numai că asigură cea mai mare cantitate de proteină la hectar, dar este cea mai amelioratoare plantă pe care o poate utiliza cineva într-o rotaţie într-un asolament, care îţi aduce numai şi numai avantaje. De la azotul organic pe care ţi-l lasă în sol pentru planta care urmează, la faptul că are o cantitate de rădăcini enorm de mare şi rămâne ca masă organică în sol, la faptul că găureşte solul şi îi asigură o bună circulaţie a apei pe verticală. Acum cultivăm 2.500 ha, la anul vom cultiva de două ori mai mult, adică creştem la 5.000 ha şi în fiecare an vom construi câte o fabrică, până vom ajunge la 12.500 ha, o rotaţie perfectă de 5 ani, posibilă”, a declarat directorul general al Agricost, ing. Lucian Buzdugan. Şi cum obrazul subţire, cu cheltuială se ţine, pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare 5 fabrici de uscare, fiecare dintre ele presupunând o investiţie de 18 milioane de euro. Cu aşa cultură, Insula Mare a Brăilei va deveni, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi exportatori de lucernă. În prezent, doar 2.000 de tone de lucernă din producţia Agricost sunt vândute în România, la două ferme din judeţele Iaşi şi Ialomiţa, restul până la 40.000 de tone mergând la export, în ţările arabe. “Pentru noi ar fi mai avantajos să o vindem aici, dar piaţa din România nu are capacitatea să absoarbă. Cam 30% să zicem rămâne aici, restul pleacă în toată lumea. Nu ne-a impus nimeni unde să plece produsul nostru. Unde se plăteşte mai bine, acolo ajunge”, ne-a spus omul de afaceri Contantin Duluţe, acţionar minoritar la “Agricost”.

Suprafaţa concesionată de această societate în Insula Mare a Brăilei este de 57.000 ha de teren agricol, de pe urma căreia produce anual 400.000 de tone de cereale. 75% ajunge la export, şi, potrivit mai marilor din Agricost, în viitorul nu foarte îndepărtat, o parte din produsul finit va deveni şi hrană pentru animalele care vor fi crescute aici.  “Prima condiţie când am făcut parteneriatul cu Al Dahra a fost să continuăm planul de investiţii, într-un ritm mai alert  şi cu sume mult mai mari , ceea ce a început să se materializeze. Discuţia mea cu ei a fost să investim 500 de milioane de dolari în Insula Mare a Brăilei, ei au acceptat. A fost una dintre condiţiile mele de a-i lua ca parteneri. Anul ăsta, până la acest moment , am investit 75 de milioane de dolari şi cred că până la sfârşitul anului o să ajungem la 100. Am schimbat parte din combine, am luat cele mai performante combine din lume, tractoare şi 10.000 ha de sistem de irigaţii, de la zero, conducte îngropate, echipament, tot”, a mai adăugat Duluţe. Până în 2020, sistemul de irigaţii va acoperi, practic, încă 16.000 ha pe lângă cele 41.000 ha care se irigă deja la ora actuală. Chiar şi aşa, spun arendaşii, sistemele de irigare nu pot acoperi întreaga suprafaţă, ci doar 75%. “Totuşi, e bine să ştiţi, că prin sistemele noastre de irigare nu poate fi acoperită întreaga suprafaţă. Doar 75%. Folosim metoda aceasta a pivoţilor, între cercuri întotdeauna rămân spaţii neudate, dar proporţia lor este foarte mică. Mai avem nişte soluţii cumpărând alte echipamente care vin să completeze zona aceasta” a mai precizat ing. Lucian Buzdugan. Deşi se declară adeptul culturilor modificate genetic, directorul Agricost, şi-a propus să crească fertilitatea naturală, o agricultură în care pesticidele sunt reduse pe cât de mult posibil Numai noi ne-am angajat să facem o agricultură durabilă, realizăm în ce zonă sensibilă ne desfăşurăm activitatea şi, ca atare, avem obligaţia morală şi nu numai, de a nu polua. Binenţeles că o să cer un preţ mai mare, pentru că şi producţia mea e mai mică dacă nu se chimizează”, a mai spus directorul general al Agricost, Lucian Buzdugan.

 

Bacuri noi şi avioane pe aerodromul Ianca

 

Continuând seria investiţiilor masive în IMB, în planul Agricost se mai găsesc şi două noi bacuri de ultimă generaţie pentru trecerea Dunării între Brăila şi Insula Mare, care se află deja în lucru, iar printre proiectele viitoare se află şi înfiinţarea de centre de colectare a producţiei din zonă, a declarat Constantin Duluţe, fostul administrator al fermei şi actualul acţionar minoritar al Agricost. “Un bac va fi gata anul acesta şi unul anul următor, acum sunt în lucru, la Brăila se fac. Asta este prima investiţie pe care ne-am gândit să o facem împreună, să asigurăm trecerea în mod civilizat. Vor fi destinate şi pentru oameni, maşini. În total vom avea 6 bacuri. Acestea noi sunt de mare capacitate”, a mai transmis omul de afaceri. Vorbim de o investiţie, care potrivit directorului general Lucian Buzdugan, se ridică la 1,5 milioane de euro şi care se va materializa în primăvara anului viitor, când cele două bacuri vor naviga deja pe Dunăre. “Primul lucru pe care mi l-a spus excelenţa sa a fost că nu mai suportă să treacă Dunărea cu astfel de bacuri. Vreau ca oamenii să nu mai stea pe punte, să aibă cabine, să fie două motoare în loc de unul singur, cum avem acum, iar intrarea şi ieşirea de pe bac să se facă pe principii hidraulice”, a completat ing. Buzdugan. Pe lângă aceste investiţii, însă, fermierii din Insula Mare a Brăilei au şi ei un cuvânt de spus. Fără ajutorul lor, mai spune Buzdugan, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil. Compania are, la acest moment, în spate, o armată de oameni. Mai exact, 900 de angajaţi care pun motoarele performante în funcţiune şi adună, anual, recolte de 400.000 de tone de cereale. “O altă condiţie pe care am avut-o la semnarea contractului a fost ca niciun salariat din IMB să nu plece acasă. Mai mult, am cerut ca toată lumea din Insulă să primească o creştere de salariu. Am mărit fondul de salariu cu peste 1 milion de euro şi s-a simţit la toţi asta” , a mai precizat Duluţe, cu menţiunea că se doreşte, în continuare, forţă de muncă.

În ceea ce priveşte sursa de finanţare, acţionarul fermei din Insula Mare a Brăilei a subliniat că, până în prezent, nu s-a apelat la nicio formă de împrumut de la bănci pentru investiţiile realizate aici. Şi nici nu este de mirare când, Agricost încasează, anual, subvenţii europene şi naţionale de aproape   10 milioane de euro, bani cu ajutorul cărora, spune conducerea Agricost, a reuşit să înnobileze pământul din Insula Mare a Brăilei.  “România şi-a schimbat faţa agriculturii după 2007, odată cu intrarea noastră în U.E. , datorită acestor subvenţii care sunt foarte bune. Am luat pe hectar 170 de euro, bani cu care am înnobilat acest sol. Atunci când am venit în Insula Mare, aveam 11.000 ha pline cu stuf. În fiecare an, am investit o medie de peste 12 milioane de euro până acum, până au venit oamenii ăştia. Deci noi luam 9 milioane subvenţie şi investeam 13 milioane “, după cum a ţinut să sublinieze Buzdugan.

Pe lângă cele două noi bacuri care se află deja în lucru, acţionarul Agricost a mai plusat cu o posibilă investiţie, care vizează aerodromul de la Ianca.

Este o propunere la cald. Am mai avut o discuţie să investim în aeroportul de la Ianca, să avem avioane direct aici. Interesul nostru este să transportăm foarte repede, produsele noastre, vom avea produse perisabile (...)Am zis să nu mai aterizăm la Constanţa, să aterizăm direct la Brăila”, a mai declarat acţionarul Agricost, Constantin Duluţe.

 

Fond special pentru comunitate

 

Prezent la Ziua Câmpului din Insula Mare a Brăilei a fost şi vicepreşedintele Al Dahra Holding, Khadim Abdulla Aldarei, care nu s-a lăsat mai prejos, la capitolul promisiuni şi a vorbit despre un ajutor financiar pentru bunăstarea întregului judeţ. Acesta a transmis că, odată cu preluarea administrării IMB de către Al Dahra, ei se vor implica serios şi în bunul mers al comunităţi, creând un fond special anual pentru cultură, educaţie, sport şi sănătate. “Să fiţi siguri că o să facem cel mai bun lucru pentru agricultură şi pentru România şi pentru Insula Mare a Brăilei. Al Dahra şi Guvernul din Emirate avem un mare angajament faţă de Insula Mare a Brăilei. Aveţi un mare suport din partea noastră. Dezvoltarea din Insula Mare a Brăilei o să fie văzută cât de curând (...)Am făcut un mic fond de 500.000 de euro să fie pentru educaţie, sport, spitale, un fond anual. Şi noi, în colaborare cu CJ Brăila şi Primăria, vrem să facem mult mai multe pentru bunăstarea întregii comunităţi”, a declarat vicepreşedintele Al Dahra Holding, Khadim Abdulla Aldarei .

 

Whiskey, cadou pentru şeic de la Duluţe

 

De Ziua Câmpului, printre miile de invitaţi adunaţi la ferma Lunca, şi-a făcut apariţia şi o prezenţă de-a dreptul încântătoare. Este vorba despre Whiskey, calul şeicului, primit, anul trecut, cadou de la omul de afaceri, Constantin Duluţe, la perfectarea tranzacţiei. Un cal negru, de rasă frizian, care a furat privirile tuturor, prin statura sa impunătoare mişcată într-un galop elegant. “Este produsul culturilor agricole de la Agricost, adică mănâncă mâncarea cea mai de calitate din ţară. Asta se vede şi pe el, că străluceşte în mod deosebit. Are 10 ani şi provine dintr-o rasă olandeză. S-a adaptat foarte bine aici. Avem, în Tulcea, un club hipic, unde creştem cai de sport. Caii sunt antrenaţi 6 zile din 7. Calul l-a primit, cadou, în semn de prietenie şi de colaborare, mai ales, dacă ştiţi, după tradiţia arabă, acel om care îţi oferă un cal cadou, îţi este prieten pe viaţă”, a spus medicul veterinar din Tulcea, Ştefan Răileanu. Întrebat cât l-a costat acest cadou, Duluţe a spus că niciun ban. “Calul acela îl aveam de mulţi ani, era al meu. L-am cumpărat de la Amsterdam , acum 10 ani, l-am folosit la reproducţie şi după ce mi-a lăsat urmaşi, l-am făcut cadou excelenţei sale”, a conchis omul de afaceri.

Amintim că anul trecut, Agricost a fost preluată de compania Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, Consiliul Concurenţei autorizând tranzacţia în luna iulie 2018.  În acelaşi an, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, Agricost a avut o cifră de afaceri netă de 375,39 milioane de lei, în creştere cu 4,5% faţă de anul precedent, înregistrând un profit net de 80,2 milioane de lei. În ceea ce priveşte Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, multinaţionala îşi desfăşoară activitatea în domeniul agroalimentar, al producţiei şi comercializării cu amănuntul a florilor şi plantelor naturale, a îngrăşămintelor naturale şi, printre altele, a materialelor pentru reabilitarea terenurilor agricole.




Categorie articol: 

Comentarii